Blesteme, vrăji, prinţi şi prinţese acţionează în situaţii
ce depăşesc chiar şi imaginaţia. Deseori, savanţii s-au întrebat dacă anumite întâmplări
având drept protagonişti eroii din basme sunt posibile. Principii fundamentale
ale fizicii sugerează faptul că elemente considerate fantastice sau exagerate
pot avea un fundament real.
Blesteme, vrăji, prinţi şi prinţese acţionează în situaţii ce depăşesc chiar şi imaginaţia. Deseori, savanţii s-au întrebat dacă anumite întâmplări având drept protagonişti eroii din basme sunt posibile. Principii fundamentale ale fizicii sugerează faptul că elemente considerate fantastice sau exagerate pot avea un fundament real.
Rapunzel. În povesta Fraţilor Grimm, o vrăjitoare ţine captivă într-un turn o frumoasă prinţesă cu voce minunată şi un păr blond foarte lung. Într-o zi, vocea fetei seduce un prinţ care trece prin apropiere. Între ei se înfiripă o idilă şi fata îşi aruncă părul pe geam pentru ca prinţul să poată urca până la ea. Poate însă părul unei persoane să reziste la forţa exercitată de greutatea altui om? În medie, un fir de păr poate susţine o greutate de 90 g. Firele negre sunt mai groase şi mai rezistente decât cele blonde. Rapunzel are părul blond, şi blondele au, în medie, 140.000 de fire de păr. Deci, prinţesa ar putea ridica mai mulţi prinţi cu podoaba sa capilară. Dar dacă şi-ar lăsa părul în jos şi prinţul ar începe să se caţere, firele nu numai că s-ar rupe, dar ar fi smulse din rădăcină. Northon Harsmann, profesor de Fizică la Universitatea din Washington, susţine că ar fi mai sigur dacă prinţesa şi-ar împleti părul înainte de a-l arunca. Forţa de frecare dintre fire s-ar modifica, permiţând “suportului” să susţină greutatea prinţului.
1001 DE NOPŢI. Unul dintre cele mai interesante “obiecte magice”, “covorul zburător”, întâlnit şi în “1001 de Nopţi”, poate transporta oamenii la diferite distanţe, un dispozitiv aparent irealizabil. Cercetătorii americani au demonstrat însă că, în anumite condiţii, un covor poate zbura la propriu. Folosind legile fundamentale ale fizicii, ei au arătat că un covor mic şi subţire “zboară” dacă aerul din jur se deplasează cu anumite viteze. Fenomenul seamănă cu “zborul” unui şerveţel sau batiste de hârtie aruncate de o persoană şi “luate” de vânt. Calculele au demonstrat că mici curenţi de aer expediaţi în “valuri repetate” pot imprima unui covor de mici dimensiuni o viteză de circa 35 cm/s.