Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele vietuitoare de pe Terra pot lumina locatii intunecate fara "ajutor' din partea Soarelui. In timp ce licuricii sunt cunscuti drept organisme bioluminiscente, capabile sa produca lumina, si reprezentantii altor specii de insecte, fungi, bacterii, muschi, meduze sau pesti pot straluci in intuneric. Cei din urma apeleaza la o reactie chimica pentru a produce lumina in timpul noptii, in pesteri sau in apele adanci ale marilor si oceanelor.
MECANISM COMPLEX. Bioluminiscenta a aparut in diverse etape ale procesului evolutiv, astfel incat doar cateva specii de plante care nu infloresc si o serie de animale cu coloana vertebrala, prezinta aceasta proprietate. Specialistii sunt de parere ca procesul s-a declansat independent de mai multe ori, la reprezentantii unor specii diferite. In cazul pestilor cu coloana vertebrala, capacitatea de a produce lumina, uneori cu ajutorul unor bacterii "stralucitoare', a aparut independent, de circa 20-30 de ori, printre reprezentantii unor specii. Specialistii sunt de parere ca, in cazul pestilor, reactia a fost declansata independent in cazul mai multor specii, deoarece fiecare dintre acestea folosea reactii chimice specifice. Organismele capabile sa emita lumina in intuneric folosesc diferite variante ale unei reactii chimice loa care participa cel putin trei componente: o enzima numita luciferaza, care ajuta oxigenul sa se lege de o molecula organica, numita luciferina. Compusul format, o molecula cu o mare cantitate de energie, poate elibera energia respectiva sub forma de lumina. Bioluminiscenta este un proces cu numeroase beneficii. Astfel, licuricii il folosesc pentru a-si atrage partenerii sI, in acelasi timp, pentru a-si avertiza dusmanii naturali de toxinele pe care le contin. Pestii de mare adancime din specia Anglerfish pot lansa raze luminoase de la nivelul capului cu scopul de a-si atrage prada. "Pestele – Poney', din familia Leiognatide, a dezvoltat o serie de celule de emit lumina la nivelul stocmacului, acestea devenind un fel de "camuflaj' in cazul aparitiei unor pradatori. Dinoflagelatele, organisme marine, unicelulare, cu membrana celulozica sau chitinoasa, aparut in mezozoic, alcatuiesc planctonul oceanelor. Acestea lumineaza atunci cand sunt "agitate', pentru a-si speria dusmanii sau a-i atrage pe inamicii acestora. Scarabii din familia Elateride folosesc lumina proprie pentru a-si spori dimensiunile in fta dusmanilor naturali. Larvele mustelor din familia Sciaride folosesc lumina pentru a-si atrage prada. Caracatita-vampir degaja "nori luminosi' pentru a-si inducev in eroare dusmanii naturali
MEDIU DE VIATA. Majoritatea organismelor bioluminiscente, circe 80% dintre speciile ale caror reprezentanti manifesta aceasta calitate, traiesc in cel mai mare habitat la planetei , apele adanci ale marilor sI oceanelor. Specialistii estimeaza ca indivizii din majoritatea speciilor care traiesc la adancimi mai mari de 700 m isi pot producve propria lumina. Cercetatorii nu au ajuns la un consens referitor la felul in care capacitatea de a produce lumina a aparut de mai multe ori, independent, la reprezentantii unor specii diferite. Luciferinele, compusi heterociclici care produc lumina, au calitati antioxidante. Deoarece concetratia de oxigen al marilor sI oceanelor a crescut, animalele au migrat spre apele mai adanci pentru a se feri de efectul nociv al radiatiilor ultraviolete. In apele foarte adanci, unde antioxidantii nu mnai sunt folositi pentru a "repara' avariile genetice provocate de radiatiile UV, luciferinele sunt transformate in elemente de baza ale unui sistem capabil sa emita radiatii luminoase. Dar, nu toate organismele vii care stralucesc sunt bioluminiscente. Unele dintre acestea, ca de exemplu, coralii, absorb radiatiile luminoase la anumite valori ale lungimilor de unda, cum ar fi cele din spectrul UV, pentru a le emite la alte valori . Deoarece radiatiile UV nu sunt vizibile pentru ochiul uman, aparent aceste organisme isi produc propria lumina.
