x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Călătorie pe Marte

Călătorie pe Marte

de Alexandra Zotta    |    17 Apr 2008   •   00:00

După ce au cucerit Luna acum cîteva decenii, astronauţii de la NASA se pregătesc să cucerească planeta Marte. În misiunea lor îndrăzneaţă vor fi ajutaţi de un robot humanoid, numit Robonaut B.

 

La 20 iulie 1969, NASA făcea istorie, reuşind să adune milioane de oameni în faţa micilor ecrane pentru a urmări prima aterizare a omului pe Lună. În ultimii ani însă, programele spaţiale ale NASA nu prea mai prezintă interes, pentru că navetele nu mai părăsesc orbita Pămîntului. De aceea, cercetătorii Agenţiei Spaţiale Americane sunt de părere că e nevoie de încă “un salt uriaş pentru omenire”.

Noul ţel este acela de a atinge planeta Marte. Naveta care va zbura pînă acolo şi înapoi pe Pămînt va petrece în spaţiu o perioadă de doi ani şi jumătate şi va parcurge o distanţă de cîteva sute de milioane de mile. Totuşi, rachetele Ares, cele care vor propulsa astronauţii NASA în spaţiu, nu vor fi gata pînă în 2015, iar drumul spre Marte va avea o oprire pe Lună. Imediat vine întrebarea: De ce nu se merge direct spre Marte? “Dacă nu am avea o Lună, am merge. Şi am şi putea. Dar ar fi mult prea riscant”, declară doctorul Mike Griffin, director la NASA. Călătoria pe Lună va fi una deosebită faţă de orice altă încercare de pînă acum. Astronauţii vor staţiona acolo o perioadă cuprinsă între cîteva săptămîni şi cîteva luni, pentru a testa de la sistemele şi costumele spaţiale pînă la cele mai mici lucruri necesare misiunii pe Marte. Motivul este unul clar: o dată ce vor porni spre Marte, dacă apar defecţiuni, astronauţii nu se vor mai putea întoarce niciodată pe Terra.

 

AJUTOARE. Misiunea pe Marte este una plină de pericole. Planeta este cunoscută ca un adevărat cimitir al navetelor, iar atmosfera nu este deloc una prietenoasă. Astronauţii vor avea de înfruntat, timp de 18 luni, radiaţii provenite de la flăcările solare, praf şi temperaturi de aproximativ – 60 de grade. Pentru a le face faţă, pămîntenii au nevoie de un avantaj, aşa că au construit “un robonaut” gata oricînd să preia cele mai periculoase misiuni. Robonaut B este un robot cu înfăţişarea foarte asemănătoare oamenilor, construit de către ramura de tehnologie a sistemelor robotice la Centrul Spaţial Johnson al NASA, în colaborare cu Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA, Agenţia pentru Cercetări Avansate de Apărare). Principalul obiectiv al echipei de constructori a fost acela de a realiza un robot cu mobilitate sporită, aşa că au creat mai multe variante pentru partea inferioară a corpului “robonautului”. Pentru a se deplasa pe Pămînt, creatorii săi l-au înzestrat cu un scuter Segway modificat, iar pentru a se deplasa pe Lună “robonautul” se va folosi de o bază mobilă cu patru sau şase roţi. Echipa s-a gîndit şi la modul în care va putea fixa “robonautul” pentru a efectua diverse operaţiuni pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), aşa că au schimbat Segway-ul cu ceea ce ei numesc “un picior spaţial”. Acest picior va putea fi ataşat cu uşurinţă în locaşele speciale pentru legăturile de protecţie ale astronauţilor.

 

INTELIGENŢĂ. Robotul este controlat de un operator uman, care primeşte, prin intermediul unor ochelari speciali, imaginile captate de camerele montate în locul ochilor robotici, însă Robonaut B poate urmări şi autonom ceea ce se întîmplă în jurul său, distingînd prim-planul de fundal. Poate, de exemplu, să urmărească o persoană care se plimbă prin încăpere, păstrînd-o în centrul cîmpului său vizual. Mîinile şi degetele îi sunt controlate tot de operator, prin intermediul unor mănuşi pe care sunt implantaţi senzori. Echipa de la Centrul Spaţial Johnson a construit robotul şi cu un anumit grad de autonomie, astfel încît el se poate proteja de eventualele pericole care se pot ivi de la comenzile eronate primite. Robonaut B nu va trece, de exemplu, printr-un zid de cărămidă dacă operatorul îi comandă să facă asta. Sistemul nervos este format dintr-o reţea de senzori, software şi circuite şi se aseamănă cu sistemul nervos uman. Inginerii au adunat majoritatea centrilor de control şi comandă într-o structură mecanică similară şirei spinării.

 

PUTERE. Înzestrat cu braţe şi mîini sofisticate, un bust puternic şi un cap echipat cu două camere color pentru vedere stereoscopică, “robonautul” este, în anumite condiţii, mai descurcăreţ decît oamenii. Scheletul din oţel şi zonele vulnerabile ale maşinăriei sînt protejate printr-un înveliş similar cu materialul folosit la costumele spaţiale de radiaţii şi schimbările extreme de temperatură din spaţiu. Robonautul NASA este mai flexibil decît omul, iar încheieturile sale rotative se dovedesc a fi mult mai folositoare în cazul lucrului în spaţiu. Totuşi, maşinăria humanoidă este mai gingaşă decît s-ar crede. La capitolul forţă, Robonaut B încă mai are de lucrat.

×
Subiecte în articol: special nasa marte