Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vestea că cel mai apropiat sistem solar de Pământ, Proxima Centauri, găzduieşte o planetă similară cu a noastră, cu o orbită suficient de apropiată de stea pentru ca temperaturile să permită existenţa apei în formă lichidă, a aprins imaginaţia oamenilor de ştiinţă. Deja există planuri pentru trimiterea unor sonde către corpul celest aflat la o distanţă de peste patru ani-lumină.
Deşi în termeni astronomici Proxima Centauri se află la o distanţă foarte mică de Pământ – 4,2 ani-lumină (40.000 de miliarde de kilometri), în termeni omeneşti distanţa rămâne uriaşă. O călătorie doar dus, folosindu-se cea mai rapidă rachetă disponibilă în prezent, ar dura în jur de 78.000 de ani.
Există însă un proiect finanţat pentru început cu 100 de milioane de dolari de către miliardarul rus Yuri Milner şi susţinut de celebrul fizician Stephen Hawking care, dacă ar avea succes, ar putea trimite o sondă către Proxima Centauri în aproximativ 25 de ani.
Proiectul, denumit Breakthrough Starshot, îşi propune construirea unor minisateliţi de maximum un gram şi de dimensiunea unui chips (termenul de lucru al minisateliţilor este "Starchips") care să fie propulsaţi către Proxima Centauri la viteze ce pot ajunge la 25% din viteza luminii. Pentru asta, minisateliţii ar urma să fie dotaţi cu o peliculă care ar acţiona ca pânza unei corăbii. În loc de vânt, ceea ce ar urma să propulseze sateliţii ar fi o baterie de lasere plasată pe Pământ, care ar trimite pulsuri către "pânza" sateliţilor conferindu-le viteza necesară.
"Ceea ce ne face pe noi, oamenii, unici este depăşirea limitelor. Gravitatea ne ţintuieşte la pământ, însă eu tocmai am zburat în America. Cum ne putem depăşi limitele? Cu ajutorul minţii şi al maşinilor. Limita care ne dă bătăi de cap acum este marele vid dintre noi şi stele", a spus fizicianul Stephen Hawking, la anunţarea proiectului.
Echipa din spatele Breakthrough Starshot spune că o astfel de misiune ar putea fi lansată, cel mai devreme, în 2036 şi ar costa cel puţin 20 de miliarde de dolari. Pentru a reduce riscul ca minisondele să fie distruse de particulele de praf interstelar, acestea ar urma să fie acoperite de un strat de grafen.
Călătoria până la Proxima Centauri ar dura în jur de 20 de ani, fiind nevoie de alţi patru ani pentru ca datele transmise de sonde să ajungă pe Pământ. Un scenariu optimist ar însemna ca primele date despre planeta potenţial locuibilă să ajungă la noi în jurul anului 2060.
Citește pe Antena3.ro
Sondele ar urma să fie orientate către ţinta lor ca nişte ace, pentru a se minimiza riscul de impact cu particulele de praf interstelar.
Dacă satelitul ar avea dimensiunea unui timbru, dimensiunea pânzei ar fi uriaşă, în comparaţie – 3,5 metri
