Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă chinezi şi experţi în restaurare de la Mausoleul Împăratului Qin încearcă să descifreze misterul Armatei de războinici şi cai de teracotă.
CERCETARE ÎN CULORI„Înarmaţi" cu tehnologie de ultimă oră, cercetătorii au amenajat o suprafaţă de circa 200 de metri pătraţi în deja celebrul sit arheologic de la Xi'an, din nord-vestul Chinei, pentru a căuta statui în mărime naturală care păstrează încă, după aproximativ 2.200 de ani, vopselurile naturale aplicate pe corpurile soldaţilor şi ale cailor. Succesul le-ar putea surâde, scrie presa chineză, precizând că tehnologia folosită în prezent a fost dezvoltată, testată şi îmbunătăţită timp de mai multe zeci de ani.
Cel mai important este ca statuile, care vor fi scoase de sub pământ, să rămână intacte şi să-şi păstreze culoarea. Cercetătorii spun că lacul din pigmenţi folosit pe suprafaţa sculpturilor este foarte sensibil la schimbările de temperatură, astfel că, o dată scoasă la lumina zilei, teracota suferă o serie de transformări - poate mucegăi sau usca, aşa cum s-a întâmplat deja până acum.
În timpul excavărilor anterioare - din perioada 1978-1984 şi din 1985 - tehnologia nu a permis conservarea, în condiţii optime, a materialului din care sunt construiţi, în cele mai mici detalii, soldaţii şi caii lor. După 1990, experţii de la Mausoleul Împăratului Qin şi mai mulţi cercetători din Bavaria (Germania) au lucrat intensiv pentru a găsi modalitatea optimă de a proteja vopselurile produse din plante în jurul anului 210 î.Chr. şi au reuşit să obţină o soluţie pe bază de poliuretan care a ajutat la o mai bună conservare a culorilor.
Excavarea de anul acesta va fi un test pentru oamenii de ştiinţă, care va trebui să ia în calcul o serie de alţi factori, cum ar fi pânza freatică, cutremurele de pământ sau poluarea. De altfel, în urmă cu patru ani, un cercetător de la Academia Chineză de Ştiinţe a avertizat că, peste o sută de ani, Mausoleul Împăratului Qin riscă să devină „o mină de cărbune din cauza gradului periculos de poluare a aerului".
VÂNĂTOAREA DE GENERALI
Intrigaţi că uriaşa armată, despre care se crede că numără 8.000 de soldaţi, este „condusă" doar de 10 generali, istoricii şi arheologii speră să găsească şi alte sculpturi reprezentând ofiţeri cu rang înalt. Qin, primul împărat al Chinei, avea toate atuurile unui lider iscusit, dar se temea de moarte şi era obsedat de singurătate în viaţa de Apoi, motiv pentru care a ordonat să i se construiască un oraş subpământean pentru a-şi odihni trupul, apărat cu străşnicie de soldaţi puternici şi neînfricaţi.
Oamenii de ştiinţă spun că există motive pentru a găsi în noul sit cel puţin un ofiţer cu rang înalt printre arcaşii, infanteriştii şi războinicii descoperiţi aici. Până în prezent, au fost scoase la lumină doar 1.087 de statui (în perioada 1978-1984), iar în 1985, lucrările au fost sistate din motive „tehnice" şi reluate abia după 20 de ani, scrie agenţia China Nouă.
Călăuza în adâncuri
Legenda spune că împăratul Qin a cerut ca, în momentul morţii, să fie îngropat într-un palat grandios - construit în apropiere de Xi'an, alături de câteva mii de soldaţi şi ofiţeri, care să-l vegheze în viaţa de Apoi. Armata de teracotă este datată în jurul anului 210 î.Chr. şi descoperită accidental în 1974. În jurul acestei descoperiri arheologice au apărut imediat o serie de speculaţii. Cea mai recentă aparţine unui istoric din Xi'an, care spune că armata de teracotă nu este formată din războinici, ci din gărzi de corp şi servitori.
