Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Biblioteca Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naționale a României, a anunțat descoperirea pe pagina sa de Facebook la începutul lunii septembrie, raportând „că descoperirea includea 139 de cărți tipărite datând între 1470 și 1600, două manuscrise. de la începutul secolului al XVI-lea și încă aproximativ 60 de hărți și alte documente datând între secolele al XIV-lea și al XVI-lea.”
De asemenea, se spune că echipa a găsit „ mai multe fragmente de manuscris care au fost păstrate în evidențele parohiale, dintre care cel mai vechi datează din epoca carolingiană și ar putea data încă din secolul al IX-lea ”.
Descoperirea acestor manuscrise medievale, a spus Biblioteca Batthyaneum , seamănă cu „una dintre poveștile lui Indiana Jones”.
Biserica datează de la începutul secolului al XV-lea, construită de germanii care s-au stabilit în zonă în Evul Mediu târziu. Colecția de manuscrise medievale, explică Medievalists, ar fi putut fi lăsată în biserică timp de decenii, probabil pentru a le păstra protejate în timpul unuia dintre Marile Războaie ale secolului al XX-lea. Totuși, într-un email către Medievalists.net , profesorul Dincă explică că colecția a fost plasată în biserică cu cea mai mare grijă, organizată corespunzător pe categorii, contrazicând oarecum ideea că ar fi putut fi păstrate acolo doar pentru protecție, sau depozitate în turn în grabă.
„Dragi Prieteni,
astăzi vrem să împărtășim cu voi bucuria unei rare și excepționale descoperiri! O echipă de specialiști, condusă de domnul profesor universitar dr. Adinel C. Dincă (UBB Cluj), a descoperit o întreagă colecție de cărți, manuscrise și documente în arhiva Bisericii Evanghelice Sfânta Margareta din Mediaș. Descoperirea seamănă cu una dintre poveștile lui Indiana Jones, mai exact, o arhivă complet uitată, lupta cu împărăția porumbeilor pentru a o recupera, uimirea în fața descoperirilor făcute, importanța acestora pentru istoria circulației ideilor în perioada medievală în Transilvania.
Pentru a vă convinge, iată despre ce este vorba, mai exact:
• circa 139 de volume, tipărite (ante 1470-1600)
• două volume manuscrise, primele decenii ale sec. XVI
• aproximativ 60 de documente originale din sec. XIV-XVI (cu câteva piese originale și copii din sec. XVII)
• aproximativ 10 registre administrative ale parohiei Mediaș din sec. XVII-XVIII care păstrează fragmente de manuscrise medievale (au fost identificate preliminar - ms. sec. IX-X, ms. sec. XII fin., ms. sec. XIII Paris, mss. liturgice sec. XIV-XV).
Activitățile de cercetare sunt în plină desfășurare, într-un proiect care se va întinde pe cel puțin doi ani: „Schriftlichkeit und Lesekultur in Mediasch/Mediaș (Siebenbürgen, Rumänien) im 14.-16. Jahrhundert. Sicherung, virtuelle Rekonstruktion und wissenschaftliche Analyse einer siebenbürgischen Pfarr- und Gymnasialbibliothek” / „Cultura scrisului și lecturii la Mediaș (Transilvania, România) în secolele XIV-XVI. Protejare, reconstrucție virtuală și analiză științifică a unei biblioteci parohiale și gimnaziale transilvănene” (2022-2023). Proiectul este finanțat de către Ministerul pentru Cultură și Artă (Bundesregierung für Kultur und Medien) al Germaniei.
Mulțumim mult domnului profesor Dincă pentru faptul că a împărtășit cu noi această mare bucurie, și ne-a trimis zeci de fotografii cu unele dintre cele mai importante momente ale aventurii!” a fost mesajul postat pe pagina de Facebook Biblioteca Batthyaneum.
Foto Facebook Biblioteca Batthyaneum
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.
Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante sunt biblioteca arhiepiscopului Vienei, Cristoforo Migazzi, şi cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.
Donaţiile au constituit forma principală de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol.
Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.
În 1912, s-au pus aici bazele unui valoros muzeu de arheologie şi de artă sacră, care şi-a îmbogăţit colecţiile în perioada interbelică, perioadă din care datează şi denumirea de Batthyaneum. Valoarea Bibliotecii este dată şi de cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăştur şi a Capitolului de la Alba Iulia.
