Controverse pe marte

Cercetătorii Agenţiei Spaţiale Americane (NASA), care au trimis pe Marte sonda Pheonix pentru a găsi apă în formă lichidă, au observat cu surprindere că solul planetei nu conţine doar apă, ci şi un posibil oxidant toxic folosit pe Terra pentru combustibilii rachetelor şi pentru diferite mate­riale explozive. Substanţa numită perclorat este o sare a acidului percloric (acid oxigenat al clorului, avînd aspectul unui lichid incolor care fumegă în aer).

Cercetătorii Agenţiei Spaţiale Americane (NASA), care au trimis pe Marte sonda Pheonix pentru a găsi apă în formă lichidă, au observat cu surprindere că solul planetei nu conţine doar apă, ci şi un posibil oxidant toxic folosit pe Terra pentru combustibilii rachetelor şi pentru diferite mate­riale explozive. Substanţa numită perclorat este o sare a acidului percloric (acid oxigenat al clorului, avînd aspectul unui lichid incolor care fumegă în aer). Dacă va fi confirmată, această ipoteză surprin­ză­toare ar putea releva faptul că solul Planetei Roşii seamănă foarte mult cu cel al Terrei, spune profesorul Peter Smith de la Universitatea din Arizona, SUA. Existenţa percloratului nu a fost confirmată încă, dar NASA a exclus posibilitatea ca substanţa să fi fost adusă la bordul son­dei Phoenix, cînd aceasta a atins solul marţian la 25 martie. Deocamdată două mostre de perclorat sînt analizate de minilaboratorul aflat la bordul sondei NASA cu ajutorul unor instrumente sofis­tificate numite MECA (pentru anali­ze microscopice, electrochimice şi de conductivita­te). Analizele iniţiale, efectuate cu instrumentul numit TEGA (de analiză termală şi a gazelor evoluate), "au fost consistente, dar nu concluzive în ceea ce priveşte prezenţa percloratului", potrivit profesorului Smith, şeful echipei care coordonează sonda spaţială Phoenix.  

NASA a anunţat că va prelungi misiunea sondei Phoenix la Polul Nord al Planetei Roşii cu cinci săptămîni. Cercetătorii vor să înţeleagă istoria gheţii de pe Marte, încercînd să afle dacă aceasta s-a topit la un moment dat, dînd naştere unui mediu lichid care a modificat solul, schimbînd compoziţia chimică a acestuia. Astfel s-ar putea afla dacă pe Marte ar fi putut exista în trecut forme de viaţă. Pe de altă parte, cercetătorii au identificat deja pe Marte substanţe extrem de importante pentru dezvoltarea vieţii – sodiu, potasiu, magneziu şi cloruri.


ORBITA CU NUMĂRUL 100.000
Contorul de parcurs al telescopului Hubble a înregistrat în această săptămînă a 2,72 miliarda milă efectuată de cînd se află în spaţiu şi, respectiv, a orbitei cu numărul 100.000 parcursă de la lansarea sa, la 24 august 1990, pînă în prezent. Hubble, care este amplasat în afara atmosferei terestre (permiţîndu-i să transmită la sol imagini detaliate clare, neperturbate de turbulenţele atmosferice), a suferit pînă în prezent mai multe "operaţii" de întreţinere şi îmbunătăţire. În octombrie anul acesta, astronauţii americani urmează să execute o operaţie de verificare mecanică la bordul telescopului. După o intervenţie asupra telescopului, efectuată în 1993, Hubble a devenit unul dintre cele mai performante şi mai importante instrumente de observaţie astronomică ale omenirii.

DESPRE ENERGIA ÎNTUNECATĂ
Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi noi cu privire la existenţa energiei întunecate (formă de energie care exercită o presiune negativă, generînd o forţă care se comportă ca o gravitaţie repulsivă). Astroficizienii susţin că aproximativ 74% din Univers este format din acest tip de energie, 22% din materie întunecată şi restul de patru procente reprezintă formele din spaţiu pe care le putem vedea şi atinge. Presa americană citează un expert de la Institutul de Astronomie de pe lîngă Universitatea din Hawaii, care spune că, deşi oamenii de ştiinţă nu ştiu ce este energia întunecată, ei au reuşit să observe, în aşa-numitele "superviduri", efectul ei "de zvîcnitură" care provoacă accelerarea expansiunii Universului.


PROTOSTEAUA LUMINOASĂ
Un grup de experţi americani şi japonezi a reuşit să reconstituie prima stea din Univers. Protosteaua, a cărei masă era de 1% din masa Soarelui, era înconjurată de gaze. În circa 10.000 de ani, protosteaua a crescut de 100 de ori, spune profesorul Naoki Yoshida de la Universitatea Nagoya din Japonia. Dar acest corp ceresc nu semăna deloc cu stelele pe care le ştim astăzi. De exemplu, Soarele nostru este format din hidrogen, oxigen şi carbon. Primele stele ale Universului conţineau doar hidrogen şi heliu, erau mult mai strălucitoare şi aveau o durată de viaţă mult mai mică decît stelele din zilele noastre, susţin cercetătorii echipei mixte.  

CENTRU DE CONTROL AL SATELIŢILOR
Boeing a anunţat deschiderea oficială a unui centru de monitorizare a sateliţilor comerciali sau guvernamentali ai Statelor Unite. În valoare de zece milioane de dolari, proiectul  Centrului pentru controlul misiunilor (MCC), stabilit la El Secundo, în statul american California, va deservi, printre alţi clienţi, Forţele Aeriene ale SUA. Centre similare ale companiei Boeing, care funcţionează pe teritoriul american de aproximativ 26 de ani, au efectuat pînă în prezent 120 de misiuni de monitorizare spaţială.  

AMÎNARE LA BAIKoNOUR
Lansarea unui vehicul spaţial kazah de tipul Protone M Breeze M a fost amînată la începutul acestei săptămîni din cauza unor defecţiuni apărute la sistemul de lansare, informează autorităţile de la Baikonour. În timpul unor testări prelimi­nare lansării rachetei, care ar fi trebuit să ducă în spaţiu satelitul Inmarsat-4 F3, s-a constatat o proble­mă la computerul de zbor în secţiunea superioară a vehiculului.