Copacii matusalemici

Europa a aprobat luna trecută importurile de fructe de baobab, informează AFP. Baobabii sînt împrăştiaţi de-a lungul savanei africane, iar localnicii folosesc aproape fiecare parte a copacului.

Europa a aprobat luna trecută importurile de fructe de baobab, informează AFP. Baobabii sînt împrăştiaţi de-a lungul savanei africane, iar localnicii folosesc aproape fiecare parte a copacului. Fructele, cunoscute şi sub numele de "pîinea maimuţelor", sînt foarte eficiente împotriva durerilor de burtă, au de trei ori mai multă vitamina C decît o portocală şi mai mult calciu decît un pahar cu lapte, conţin vitaminele B1, B2 şi mulţi antioxidanţi. Frunzele combat oboseala, seminţele fructului pot fi presate, din ele rezultînd un ulei care poate fi folosit la gătit, iar din scoarţa de baobab localnicii fac frînghii. Europa importă pulpă uscată de fruct, care este folosită la cosmetice şi anumite suplimente alimentare. Produsele alimentare care nu au fost consumate în Uniunea Europeană înainte de 1997 au nevoie de o aprobare specială, iar oficialităţile africane s-au arătat foarte încîntate de evenimentul produs luna trecută. "Deschiderea pieţei de comerţ europene pentru acest produs va produce o diferenţă majoră în comunităţile rurale sărace de aici, oferindu-le o sursă de venit care le poate schimba viaţa", a declarat Cyril Lombard, din Phyto Trade, organizaţie nonguvernamentală care susţine produsele naturale. Timp de milenii, baobabul nu a fost învins de condiţiile aspre de climă, dar unii ecologişti se tem că o asemenea exploatare comercială este factorul care va duce la dispariţia miraculosului copac.

MUNCĂ ÎN ECHIPĂ
Zoologii canadieni au descoperit recent că păianjenii care convieţuiesc în grupuri numeroase "lucrează" împreună pentru a prinde prăzi cît mai mari, scrie Science Daily. Deşi majoritatea păianjenilor trăiesc, de cele mai multe ori, solitari, cercetătorii au observat că păianjenii din specia Anelosimus eximius, care "extind" regulile naturii trăind, uneori, în grupuri de aproape 20.000 de indivizi, au dezvoltat abilitatea de a coopera la construcţia pînzelor. Potrivit oamenilor de ştiinţă, păianjenii capturează astfel insecte din ce în ce mai mari, pe măsură ce numărul indivizilor din specie creşte. "Dimensiunea medie a prăzii s-a mărit de 20 de ori pe măsura creşterii coloniei de la 100 la 10.000 de păianjeni", a spus unul dintre cercetători, Leticia Avilés, zoolog la Universitatea British Columbia din Canada.

STRĂMOŞII DINOZAURILOR
O echipă formată din paleontologi americani, nigerieni şi sud-africani a descoperit în Niger fosilele unor reptile de talie mare, vechi de aproximativ 250 de milioane de ani, informează AFP, citată de Mediafax. Maxilarul superior şi caninii mari poartă caracteristici ale familiei de reptile mamifere carnivore Grogonopside, iar mărimea fosilelor indică faptul că lungimea animalului era de aproximativ 3 metri. Conform lui Jean-Sébastien Steyer, paleontolog la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris, această descoperire atestă prezenţa acestui grup ciudat de reptile mamifere în vestul Africii. "Noile descoperiri confirmă că, înainte de dinozauri, lumea era populată de stranii reptile carnivore cu dinţi tăioşi, care urmau marile migraţii ale erbivorelor din epocă", a explicat conducerea muzeului din Paris.

FESTIN DE NOAPTE
Oamenii de ştiinţă englezi au mai făcut un pas în a descoperi misterul care se află în spatele obiceiului de scufundare al broaştelor ţestoase marine în ape adînci, scrie AFP. Potrivit cercetătorilor, acestea merg în cercetarea terenului pentru viitoarea hrană, necesară în timpul migraţiei de pe ţărmurile cu climă tropicală în zonele cu ape mai reci. Dotarea fiziologică a ţestoaselor marine, potrivită mai mult pentru explorarea adîncurilor, nu pentru viaţa în apele puţin adînci de la ţărm, i-a determinat pe cercetători să studieze comportamentul acestora, descoperind că, după investigarea zonei, ţestoasele ies la suprafaţă şi aşteaptă noaptea pentru a se înfrupta.

PROIECT FINALIZAT
Biologii americani, în colaborare cu specialişti ai Marinei Militare Americane, au studiat pentru prima dată efectele sonarelor asupra balenelor şi a altor mamifere marine care trăiesc în apele Arhipelagului Hawaii, informează Science Daily. Cercetătorii au profitat de desfăşurarea bienalei de exerciţii navale militare, organizată de Flota Pacificului a Marinei Americane, pentru a studia atît reacţia mamiferelor marine la sonarele militare, cît şi pentru a determina adîncimea la care se hrănesc şi interacţionează aceste animale. Pe parcursul studiului, cu ajutorul dispozitivelor de monitorizare subacvatice au fost supravegheate mai mult de 30 de mamifere marine.

ARDEII CALORICI
Ardeii chilli produc căldură în organism, scrie Science Daily. Potrivit cercetătorilor, substanţa activă din ardeii iuţi, numită capsaicină, induce în mod direct termogeneza, procesul prin care celulele transformă energia în căldură, modificînd acţiunea unei proteine aflate în muşchi. Astfel, capsaicina împiedică această proteină să "pompeze" ionii de calciu generaţi în urma efortului muscular, eliberînd însă energia pe care o utilizează sub formă de căldură. Cercetătorii spun că, pînă acum, aceasta este singura substanţă activă naturală care poate să declanşeze procesul termogenezei.