Cross cu genele umane

Evoluţia omului este intr-o continuă schimbare - nu stagnează, aşa cum se presupunea pănă acum - , iar oamenii de pe continente diferite incep să se deosebească din ce in ce mai mult din punct de vedere genetic, relatează BBC.

Evoluţia omului este intr-o continuă schimbare - nu stagnează, aşa cum se presupunea pănă acum - , iar oamenii de pe continente diferite incep să se deosebească din ce in ce mai mult din punct de vedere genetic, relatează BBC. Aceasta este concluzia oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Utah, SUA, care au folosit o nouă tehnologie de studiere a genomului pentru a arăta cum schimbarea genetică s-a accelerat in ultimii 40.000 de ani, in perioada ultimilor 5.000 de ani rata de modificare fiind de o sută de ori mai rapidă decăt in celelalte perioade. "Genele evoluează rapid in Europa, Asia şi Africa, dar aproape toate sunt unice, specifice continentului originar", afirmă unul din autorii studiului, profesorul Henry Harpending. Cercetătorii au descoprit această selecţie in 7% din genele umane, incluzănd pielea deschisă la culoare şi ochii albaştri in nordul Europei, şi rezistenţa parţială la boli, precum malaria, a populaţiei africane. Ei presupun că există doi factori ce cauzează această evoluţie rapidă: inmulţirea foarte mare a oamenilor şi schimbarea mediului inconjurător. "Ceea ce măncăm s-a schimbat, ne aflăm intr-un mediu nou, radical schimbat, iar cu căt este mai mare numărul populaţiei, cu atăt apar boli noi cu care ne confruntăm", a adăugat profesorul Harpending.

Rozatoare inteligente

Doi cercetători au reuşit să dreseze şoarecii de deşert din specia Gerbillus să recunoască sunetele specifice vocii umane, observănd că rozătoarele pot face diferenţa intre "u" pronunţat lung şi "i" lung, relatează Nature. Joan Sinnott şi Kelly Mosteller de la Universitatea din South Alabama nu incearcă să inveţe micuţele animale să inţeleagă ceea ce li se spune, ci vor să studieze cum este perceput sunetul şi care sunt reacţiile la nivelul de bază. Acest studiu poate să ofere răspunsuri in cercetarea comportamentului uman, a reacţiei la sunete. Cei doi au incercat să studieze acelaşi comportament şi la maimuţe, dar au ajuns la concluzia că acestea sunt prea inteligente, deoarece recunosc şi cele mai dificile foneme.

Urangutani amuzaţi

Un studiu efectuat de cercetători englezi arată că răsul este molipsitor printre urangutani, acest lucru fiind un element important in evoluţia empatiei in cadrul grupului, relatează ediţia online a ziarului britanic The Guardian. Grupul de oameni de ştiinţă, condus de Marina Davila Ross, psiholog la Universitatea Portsmouth, a studiat un grup de 31 de urangutani, cu vărste intre 2 şi 12 ani, in centre de joacă special amenajate, observănd cum aceştia, in timp ce se gădilau sau se luptau, incepeau să rădă pe rănd in urma reacţiei celor de lăngă ei. "Asta arată căt de importantă este comunicarea emoţională, ea ajutănd la formarea grupurilor sociale şi fiind un suport al cooperării", a spus Marina Ross.