Cuib de dinozauri carnivori

Cercetătorii canadieni au descoperit un cuib aparţinând unei specii de dinozaur care a trăit în urmă cu 77 de milioane de ani, informează agenţia Reuters, preluată de Yahoo News.

Această descoperire aduce noi indicii în ceea ce priveşte evoluţia şi reproducerea păsărilor. Cercetătorii spun că din cuibul care a conţinut 12 ouă, posibil ale unei specii de dinozaur carnivor de talie mică, au fost descoperite fragmente fosilizate. Paleontologii estimează că aceasta poate fi ori o specie asemănătoare din punct de vedere a aspectului cu struţul modern, specie denumită ceanagnathide, ori un dromeozaur. "Date fiind caracteristicile cuibului, credem că este vorba de un dinozaur răpitor, dar nu putem fi 100% siguri", a spus Francois Therrien, curator al muzeului Royal Tyrrell din oraşul canadien Alberta. În urma acestei descoperiri, paleontologii au observat că păsările moderne nu sunt unice pentru modul lor de reproducere, ele moştenind o serie de caracteristici de la strămoşii lor dinozauri. "Analiza ne poate dezvălui cum au evoluat aceste caracteristici precum clocitul, construirea cuibului sau forma cu vârf a oului, oferind un răspuns parţial referitor la cine a fost primul: oul sau găina", a adăugat Therrien. Cuiburile de dinozauri carnivori zburători sunt extrem de rare.

Triluri studiate

Oamenii de ştiinţă germani au au descoperit că păsările cântătoare pot să îşi aprecieze tonalitatea trilurilor, informează Mediafax. Potrivit cercetătorilor, cintezele anticipează tonurile pe care urmează ssă le cânte şI să le compare cu cele ale păsărilor de la care au învăţat această formă de comunicare. Cercetătorii au studiat comportamentul acestor păsări implantând electrozi în creierul acestora şi măsurând impulsurile electrice generate în timpul trilurilor.  Ei au observat că neuronii implicaţi în generarea sunetelor sunt diferiţI de cei utilizaţi în momentul ascultării cântecelor altor păsări, descoperind astfel că aceste zburătoare au un sistem complex al zonelor neuronale care le ajută să detecteze diferenţa între sunete. În cazul păsărilor, acest proces de învăţare de la alte specii este foarte rar, el fiind prezent doar la oameni şi alte mamifere precum balenele, delfinii şi liliecii.

Rudele marsupiale ale omului

Cangurii prezintă similarităţi genetice cu oamenii. Cercetătorii australieni au descifrat pentru prima dată codul genetic al acestor marsupiale, descoperind că o mare parte din genomul lor este similară cu cel al fiinţelor umane. "Există câteva diferenţe, dar sunt aceleaşi gene, multe dintre ele fiind poziţionate în aceeaşi ordine", a spus Jenny Graves, director al Centrului de Excelenţă pentru Studiul Genomului Cangurilor. Astfel, cangurii şi oamenii au un strămoş preistoric comun care a trăit în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani. Acest strămoş este mai bătrân în comparaţie cu cel pe care îl au în comun oamenii cu şoarecii, care a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani. "Cangurii oferă o cantitate mare de informaţii despre cum era omenirea cu 150 de milioane de ani în urmă", a adăugat Grieves. Cercetătorii spun că aceste marsupiale s-au dezvoltat în China, migrând ulterior prin America în Australia şi Antarctica.

Craniu pus la punct

Paleontologii germani au reconstruit cel mai vechi craniu de rinocer blănos preistoric din Europa, relatează BBC. Fosila, veche de 460.000 de ani, a fost recompusă din 53 de fragmente de os, pentru a ajuta la înţelegerea evoluţiei şi migraţiei acestor animale preistorice. "Ne oferă informaţii exacte în ceea ce priveşte răspândirea animalelor care trăiau în condiţii de temperatură scăzută pe teritoriul Asiei şi al Europei în timpul Epocii de Gheaţă", a spus cercetătorul Ralf-Dietrich Kahlke, om de ştiinţă la Institutul de Cercetare Senckenberg din Weimar, Germania.

Terapie pentru căini

Un profesor american a pus la punct o terapie genetică pentru tratarea muşchilor câinilor bătrâni, scrie Telegraph. Aceasta constă în injectarea patrupedelor cu substanţe care opresc funcţionarea genelor responsabile de creşterea masei musculare. "Cu cât câinii îmbătrânesc, cu atât stăpânii sunt mai supăraţi de faptul că nu îi mai pot plimba, astfel că sperăm ca de anul viitor să marcăm începutul erei îmbunătăţirii genetice a acestor animale", a spus cercetătorul american Lee Sweeney, profesor la Universitatea din Pennsylvania, adăugând că speră ca metoda să fie aprobată pentru a fi lansată pe piaţă în 2009.

Cauze nebănuite

Inundaţiile de sub calota glaciară a Antarcticii grăbesc creşterea ritmului de dezgheţare şi a nivelului oceanului planetar, informează BBC. Potrivit cercetătorilor, gheţarul Byrd, localizat în estul Oceanului Antarctic, se topeşte din cauza surplusului de apă care inundă stratul de rocă de bază şi funcţionează ca un lubrifiant, facilitând mişcarea bucăţilor de gheaţă. "Studiile efectuate anterior au arătat că apa din lacurile subglaciare are o mişcare continuă, dar până acum nu a fost luat în considerare faptul că aceasta afectează mişcarea gheţii", a spus Leigh Sterns, cercetător la Institutul pentru Schimbări Climaterice al Universităţii din Maine, SUA.