Potrivit specialiştilor Institutului de Sănătate Publică al Universităţii din Michigan, tinerii care folosesc în mod excesiv săpunurile ce au în compoziţie Triclosan, precum şi adulţii care intră în contact cu compusul Bifenol A pot suferi afecţiuni ale sistemului imunitar.
Triclosanul este un compus chimic utilizat pe scară largă la fabricarea săpunurilor antibacteriene, pastei de dinţi, creioanelor astringente, pamperşilor şi altor produse de uz medical. Bifenolul A se găseşte în compoziţia multor materiale plastice sau la căptuşirea interioară a recipientelor pentru alimente. Ambii compuşi chimici amintiţi fac parte din categoria unor produse toxice numite „compuşi endocrini distrugători”, despre care specialiştii cred că au o influenţă negativă asupra sănătăţii oamenilor, afectând structura sau mecanismul eliberării hormonilor.
Efect negativ
Prelucrând datele obţinute în urma unui studiu întreprins în intervalul 2003-2006, cercetătorii instituţiei menţionate au comparat concentraţia în urină a Bifenolului A şi Triclosanului cu cele ale unui anticorp, Cytomegalovirus, în diagnosticarea alergiilor şi a stărilor febrile pe baza unor eşantioane prelevate de la adulţi şi copii cu vârsta de peste 6 ani. Specialiştii au constatat că indivizii mai mari de 18 ani care prezentau concentraţii crescute de Bifenol A înregistrau şi un conţinut sporit de Cytomegalovirus, ceea ce însemna că sistemul imunitar nu funcţiona corect la nivel celular. Oamenii de ştiinţă au concluzionat că persoanele în vârstă de 18 ani sau mai mari care aveau concentraţii crescute de Triclosan prezentau un risc sporit de a fi afectate de alergii sau puseuri de febră.
Descoperirile făcute în legătură cu Triclosanul relevă faptul că teoria „curăţeniei excesive” presupune că adoptarea unei „nivel exagerat” de curăţenie şi igienă prin utilizarea în exces a produselor antibacteriene poate afecta contactul cu o serie de microorganisme cu o influenţă benefică asupra dezvoltării şi funcţionării optime a sistemului imunitar. Triclosanul, un agent antimicrobian care se găseşte în compoziţia multor produse cosmetice, de menaj şi uz casnic, poate modifica structura microorganismelor care vin în contact cu corpul uman, astfel încât procesul să afecteze dezvoltarea sistemului imunitar în copilărie. O concluzie aparent paradoxală a fost elaborată de Allison Aielo, profesor-asociat de Epidemiologie la Universitatea Harvard: „Se poate întâmpla ca o persoană să fie «prea curată» pentru a fi sănătoasă”.
Cercetări anterioare efectuate pe animale au relevat faptul că Bifenolul A şi Triclosanul puteau afecta sistemul imunitar al acestora, dar recentul studiu a relevat, pentru prima dată, existenţa unei legături între concentraţia celor doi compuşi şi starea de sănătate în cazul oamenilor.
Vårsta, element de bazå
O concluzie surprinzătoare relevată în urma studiului este cea potrivit căreia influenţa concentraţiei de Bifenol A depinde de vârsta subiecţilor. În cazul persoanelor cu etatea de 18 ani sau mai mare, concentraţiile mari de Bifenol A erau asociate cu un conţinut crescut de Cytomegalovirus. Dar la indivizii mai tineri de 18 ani, valorile celor doi compuşi variau în mod invers proporţional. Specialiştii opinează că durata expunerii la acţiunea Bifenoului A, precum şi concentraţia acestuia pot afecta funcţionarea sistemului nostru imunitar. Actualele rezultate pot constitui o etapă în descifrarea mecanismului acţiunii celor doi compuşi pe termen lung, pentru a stabili dacă este vorba despre o relaţie constantă sau întâmplătoare. De exemplu, este posibil ca indivizii care suferă de alergie să fie excesiv de curaţi din cauza afecţiunii respective.