Veterana programului spaţial american s-a întors acasă după o ultimă misiune de 13 zile. Aterizarea lui Discovery la Centrul Kennedy din Florida la ora prestabilită a fost precedată de un dublu boom sonic (sunet produs de un obiect care se deplasează cu o viteză mai mare de cea a sunetului, respectiv de 331 de metri pe secundă). Naveta s-a apropiat de destinaţia finală prin America Centrală, a survolat vestul Cubei şi Golful Mexic, înainte de a ateriza în Florida. Manevrele de coborâre au fost executate pe pilotul automat, iar aterizarea – efectuată manual de comandantul Steve Lindsey. Ultimul drum „spre stele” al lui Discovery s-a terminat, acum o nouă cale i s-a deschis.
Tragerea „pe tuşă” a navetei nu e sinonimă cu sfârşitul carierei întinse pe parcursul a aproape trei decenii, ci începutul unui alt drum, într-unul dintre hangarele celui mai mare complex muzeografic şi de cercetare din lume, Institutul Smithsonian. Agenţia Spaţială Americană (NASA) a donat naveta unuia dintre cele 19 muzee din cadrul complexului care adăposteşte 137 de milioane de exponate şi care primeşte anual circa 30 de milioane de vizitatori. Potrivit presei de specialitate, naveta va fi mutată la Muzeul Aviaţiei şi Spaţiului, unde se află cea mai mare colecţie din lume de aparate şi echipamente de zbor, majoritatea exponate originale, inclusiv avionul fraţilor Wright, modulul de comandă al misiunii Apollo 11 care a dus primul om pe Lună şi multe altele. Dar până să fie transformată în piesă de muzeu, naveta mai are de parcurs câteva etape, iar „cosmetizarea” ar putea dura câteva luni bune – trebuie decontaminată, unele piese reparate sau înlocuite, iar motoarele mari înlăturate.
Poate că nu a ajuns pe Marte sau în cine ştie ce alt colţ al „lumii înstelate”, dar lui Discovery ar trebui să i se recunoască meritele: a vizitat două staţii spaţiale (MIR, în 1998, şi ISS, în 13 rânduri), a plasat pe orbită mai mulţi sateliţi de comunicaţii, a lansat telescopul Hubble (1990) şi a arătat lumii întregi că Statele Unite au avut voinţa şi perseverenţa de a continua ieşirile pe orbită după fiecare dintre cele mai dezastruoase eşecuri ale NASA (Challenger, 1986, şi Columbia, 2003). În timpul carierei sale, a înconjurat Pământul de 5.830 de ori, a călătorit, în total, 237.154.680 de kilometri, a dus 246 de oameni pe orbită şi a petrecut 365 de zile în spaţiu. În cadrul ultimei sale misiuni STS-133,
Discovery a avut la bord şi unexperiment de biologie spaţială conceput şi realizat în România.