Discovery, în „Muzeul Stelelor”

Veterana programului spaţial american s-a întors acasă după o ul­timă misiune de 13 zile. Ateriza­rea lui Discovery la Centrul Ken­nedy din Florida la ora prestabilită a fost precedată de un dublu boom sonic (sunet produs de un obiect care se deplasează cu o viteză mai mare de cea a sunetului, respectiv de 331 de metri pe se­­cundă). Naveta s-a apropiat de des­tinaţia finală prin America Centrală, a survolat vestul Cubei şi Golful Mexic, înainte de a ateri­za în Florida. Manevrele de co­bo­râre au fost executate pe pilotul automat, iar aterizarea – efectua­tă manual de comandantul Steve Lindsey. Ultimul drum „spre stele” al lui Discovery s-a terminat, acum o nouă cale i s-a deschis.

Tragerea „pe tuşă” a navetei nu e sinonimă cu sfârşitul carierei întinse pe parcursul a aproape trei decenii, ci în­ceputul unui alt drum, într-unul dintre hangarele celui mai mare complex muzeografic şi de cerce­tare din lume, Institutul Smithso­nian. Agenţia Spaţială Americană (NASA) a donat naveta unuia dintre cele 19 muzee din cadrul com­ple­xului care adăposteşte 137 de mi­lioane de exponate şi care pri­meşte anual circa 30 de milioane de vizitatori. Potrivit presei de spe­cia­litate, naveta va fi mutată la Mu­zeul Aviaţiei şi Spaţiului, unde se află cea mai mare colecţie din lume de aparate şi echipamente de zbor, majoritatea exponate originale, inclusiv avionul fraţilor Wright, modulul de co­man­dă al misiunii Apollo 11 care a dus primul om pe Lună şi multe altele. Dar până să fie transformată în piesă de muzeu, naveta mai are de parcurs câteva etape, iar „cosmetizarea” ar putea dura câ­teva luni bune – trebuie decontaminată, unele piese reparate sau înlocuite, iar motoarele mari înlăturate.

Poate că nu a ajuns pe Marte sau în cine ştie ce alt colţ al „lumii în­stelate”, dar lui Discovery ar trebui să i se recunoască meritele: a vi­zitat două staţii spaţiale (MIR, în 1998, şi ISS, în 13 rânduri), a pla­sat pe orbită mai mulţi sateliţi de co­municaţii, a lansat telescopul Hubble (1990) şi a arătat lumii în­tregi că Statele Unite au avut vo­in­ţa şi perseverenţa de a continua ieşirile pe orbită după fiecare dintre cele mai dezastruoase eşecuri ale NASA (Challenger, 1986, şi Co­lumbia, 2003). În timpul carie­rei sale, a înconjurat Pământul de 5.830 de ori, a călătorit, în total, 237.154.680 de kilometri, a dus 246 de oameni pe orbită şi a petrecut 365 de zile în spaţiu. În cadrul ul­timei sale misiuni STS-133,

Dis­covery a avut la bord şi unex­pe­riment de biologie spaţială conceput şi realizat în România.