Discovery, ultimul zbor

Naveta americană Discovery, lansată joi seară de la Centrul Spaţial Kennedy, se îndreaptă astăzi spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Echipa de specialişti de la Centrul Kennedy din Florida a trecut, în minutele de dinaintea lansării, prin momente de stres suplimentar. Ultimul zbor al celei mai vechi navete a Agenţiei Spaţiale Americane (NASA) era ameninţat, credeau specialiştii de la centrul de comandă de la sol. O problemă semnalată de computer ar fi putut întârzia lansarea. Experţii au identificat însă repede problema şi au rezolvat-o în aproape trei minute! Astfel că lansarea a avut loc în intervalul de timp destinat acestor manevre, spun specialiştii de la NASA. Cel puţin patru bucăţi de spumă izolatoare s-au desprins de pe navetă în timpul urcării pe orbită, însă nici una nu a reprezentat un pericol pentru navetă, a anunţat NASA, în încercarea de a calma spiritele (în 2003, naveta Columbia s-a dezintegrat în atmosferă din cauza unor bucăţi de spumă izolatoare desprinse la intrarea în atmosferă). La începutul lui ianuarie, NASA a anunţat că, Discovery, la care au fost descoperite fisuri în rezervorul extern, a fost reparat. Cu două luni înainte, în noiembrie 2010, lansarea Discovery a fost amânată din cauza unei scurgeri de hidrogen în timpul umplerii cu combustibil a rezervorului extern. De data aceasta, Discovery şi-a luat zborul spre ISS. Al 39-lea şi ultimul zbor al lui Discovery, cea mai veche navetă din flota spaţială a NASA.

Zeci de mii de oameni s-au adunat la Centrul Kennedy pentru a fi martorii acestei zile istorice. În satele şi oraşele din vecinătate, curioşii au ieşit pe străzi şi în curţile caselor pentru a nu scăpa momentul mult-aşteptat, iar pe şoselele care leagă Centrul Kennedy de “lumea civilizată” şoferii şi-au oprit maşinile bară la bară şi au aşteptat cuminţi lansarea.

La bordul navetei se află 16,5  tone de echipament ştiinţific, între care primul robot umanoid care ajunge în spaţiu şi “un ambasador” trimis de savanţii români. Experimentul românesc, denumit “Creşterea şi supravieţuirea fungilor coloraţi în spaţiu”, constă în studierea evoluţiei culturilor vii de fungi (ciuperci de mici dimensiuni) în condiţiile existente pe pe staţie spaţială, precum şi observarea “comportamentului” sporilor la bordul unei astfel de staţii. Este vorba de Ucladium, care face parte din “clasa” mucegaiului obişnuit, care afectează, de fapt, orice spaţiu închis, de la locuinţele noastre până la o staţia aflată pe orbita terestră. “Concret, experimentul nostru studiază modul în care dezvoltarea acestor fungi este influenţată atât de starea de imponderabilitate, cât şi de prezenţa radiaţiilor cosmice”, ne-a declarat dr. ing. Dumitru Haşegan, directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale din România.

Misiunea denumită STS-133 va dura 11 zile, după care, odată revenită la sol, naveta va fi mutată într-un muzeu – la Smithsonian (http://www.si.edu/), cel mai mare complex muzeistic şi centru de cercetare din lume.

Celelalte două navete ale NASA care sunt programate să zboare anul acesta sunt Endeavour, a cărei lansare este anunţată pentru 19 aprilie, şi Atlantis, a cărei lansare nu a fost încă anunţată. După retragerea din circulaţie a celor trei navete – Discovery, Atlantis şi Endeavour –, SUA vor depinde de capsulele ruseşti Soiuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.