Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
NATURA
Cercetătorii de la Cornell Lab of Ornithology, Australia, au descoperit că radicalizarea temperaturilor continentului australian a dus la inmultirea mare a şopărlelor din familia Scincidae - mai mult de 252 de specii pe teritoriul australian.
Cercetătorii de la Cornell Lab of Ornithology, Australia, au descoperit că radicalizarea temperaturilor continentului australian a dus la inmultirea mare a şopărlelor din familia Scincidae - mai mult de 252 de specii pe teritoriul australian. Studiul explică de ce unele grupuri de animale s-au dezvoltat in sute şi mii de specii faţă de alte grupuri care au numai căteva specii.
EVOLUŢIE. In ultimii 20 de milioane de ani, continentul australian a trecut de la o climă tropicală umedă la o climă semi-deşertică, dar căteva grupuri de şopărle au reuşit să se adapteze la schimbare, de la ele pornind această diversificare. "Două grupuri au evoluat intr-un mod nebunesc diversificăndu-se in mai mult de 100 de specii. Contrastănd cu alte grupuri de şopărle din lume şi chiar cu unele din Australia, acest grup practic a explodat in diversificare", a spus autorul studiului, Dan Rabosky, citat de Science Daily. Oamenii de ştiinţa au studiat timp de mai multe luni ADN-ul şopărlelor din diferite specii, pentru a le descoperi originile, observănd că grupurile cu cele mai multe specii sunt cele care trăiesc in zonele cele mai aride ale Australiei. "Colonizarea deşertului este ceea ce a făcut ca aceste specii de şopărle să se diversifice cu o rată incredibil de mare", a mai spus Rabosky.
CIUDĂŢENII. O descoperire neobişnuită este că această diversificare a şopărlelor in Australia iese din tiparele diversificării speciilor in alte zone ale lumii. "Ştim că pădurile tropicale sunt cele mai mari centre ale diversificării din lume, dar in pădurea tropicală australiană sunt mult mai puţine specii de şopărle Scincidae decăt in zonele deşertice ale continentului unde are loc procesul de evoluţie", a afirmat co-autorul studiului, Irby Lovette, director al Cornell Lab of Ornithologyâs Fuller Evolutionary Biology Program. Studiul evoluţiei acestor vertebrate se aseamănă cu procesul de diversificare a multor grupuri de organisme şi de aflare a originilor speciilor de azi.
Citește pe Antena3.ro
ISTORIC. In istoria ştiinţelor naturale, există o discuţie generală in privinţa a ceea ce constituie o specie. In mod normal, o specie este definită de structura morfologică şi fizică. In unele cazuri, două organisme identice structural nu pot produce un organism care să dureze; aşa a apărut conceptul de specii biologice. Acestea sunt definite in funcţie de capacităţile lor de incrucişare şi nu plecănd de la datele lor morfologice. Procesul de dezvoltare a noilor specii apare atunci cănd două organisme nu mai pot să se inmulţească, nu mai pot produce un alt organism care sa perpetueze specia şi găsesc modalităţi de adaptare specifice care duc la apariţia unor specii noi.
Moartea celui mai inteligent papagal
Papagalul Alex, considerat unul dintre cele mai inteligente animale, capabil să stăpănească tehnici de comunicare complexă şi să indeplinească sarcini pe care cercetătorii le atribuiau numai capacităţilor primatelor, a murit pe 6 septembrie, scrie The Economist in ediţia de săptămăna trecută. Alex ajunsese să poarte discuţii cu ornitologii care ii studiau comportamentul, aceştia bănuind că el este capabil să inţeleagă ceea ce pronunţă. Alex era capabil să distingă forme geometrice, culori şi să numere pănă la 30, in afară de abilităţile avansate de comunicare. Papagalul aparţinea speciei Gri african, considerată una dintre cele mai inteligente specii de păsări. Deşi durata de viaţă a papagalilor din această specie este de 50 de ani, Alex a murit la 31. Cercetătoarea Irene Pepperberg a estimat că Alex poseda inteligenţa unui copil de cinci ani şi că incă nu-şi atinsese potenţialul maxim.
Creşă pentru micii dinozauri
Fosilele puilor de dinozaur Psittacosaurus, descoperite in China, arată ca aceştia formau o creşă cu pui din mai multe cuiburi. Acest lucru demonstrează ca reptilele din această specie formau grupuri sociale acum 120 de milioane de ani, cu mult mai devreme decăt se estimase iniţial. "Este pentru prima dată cănd avem dovada spiritului de turmă la acesti dinozauri primitivi", a spus cercetătorul-şef Paul Barrett, de la Muzeul de Ştiinţă Naturală din Londra, pentru BBC.
Deviere sexuală la insecte
Oamenii de ştiinţă au descoperit, in Africa de Est, că insectele-parazit din familia Cimcidae, care se hrănesc cu sănge de liliac, au un comportament ciudat cănd vine vorba de imperechere. Insectele au dezvoltat organe genitale mai mari pentru a determina ca penetrarea să fie făcută in acelaşi loc; altfel, acestea riscă să le fie penetrate alte părţi ale corpului. Ca să nu fie totuşi confundaţi cu femelele, masculii au aceste organe mai proeminente. Femelele au imitat şi acest comportament, studiile asupra lor arătănd că acestea reuşesc in acest mod să evite căt mai mult contactul cu masculii, scrie revista Nature.
Supravieţuire dură pentru lilieci
Din cauza ploilor şi temperaturilor scăzute din această vară ce au dus la lipsa hranei, femelele liliac şi-au abandonat puii, relatează BBC. "Naşterea şi alăptarea puilor implică multă energie şi grijă din partea femelelor, de aceea abandonarea lor este o măsură de urgenţă disperată", a precizat Anne Youngman, de la Bat Conservation Trust (BCT). Numărul de apeluri la linia de urgenţă a BCT a crescut de la 500 la peste 630 in această vară. "Cineva a gasit cinci pui de liliac pe stradă, este sfăşietor", a mai spus Youngman.
Chinezii rămăn fără lăcuste
Incălzirea globală impedică inmulţirea lăcustelor in China, scrie revista Nature. Un studiu recent efectuat asupra roiurilor de lăcuste din această ţară a comparat toate consemnările pe această temă din ultimii 1.000 de ani. Proliferarea lăcustelor este favorizată de perioadele răcoroase, cu inundaţii, ceea ce creează habitate potrivite pentru inmulţirea acestor insecte. Modificarea climei, prin creşterea temperaturilor, sugerează că populaţiile de lăcuste se vor diminua substanţial in China.
Expoziţie fără cai la Melbourne
Tradiţionala Expoziţie Regală de la Melbourne şi-a deschis porţile anul acesta in absenţa uneia dintre atracţiile sale principale: caii. Societatea Regală de Agricultură din Australia a emis o interdicţie de mutare şi expunere a cailor cu două săptămăni inainte de inceperea expoziţiei, la 20 septembrie, din cauza temerilor de gripă care poate afecta cabalinele, relatează Australian Broadcasting Corporation. Regiunea Victoria, din Australia, a inregistrat recent căteva focare de gripă care afectează caii.
Albinele - detectoare de bombe
Cecetătorii de la Inscentinel Ltd. au descoperit că albinele pot fi antrenate pentru a detecta substanţele care compun o bombă, relatează Live Science.com. Acestea sunt invăţate să recunoască diferite mirosuri, specifice substanţelor chimice, pe care le asociază cu primitul hranei. Cănd detectează aceste mirosuri, işi deschid trompele in aşteptarea hranei. Insectele sunt supravegheate de o cameră video digitală care inregistrează reacţiile acestora şi afişează rezultatul pozitiv operatorului.
Pregătiri pentru zbor
Oamenii de ştiinţă au reexaminat un membru al fosilei de Velociraptor, descoperit in 1998 in Mongolia, şi au observat că acesta prezintă inserţii ale rădăcinilor de pene. Aceste urme sunt prezente la păsările zburătoare de astăzi in locurile de unde cresc penele care formează aripi. "Această descoperire la Velociraptor demonstrează că acesta, mai mult ca sigur, avea aripi", a spus Alan Turner, de la AMNH and Columbia University, New York, SUA. Acest animal nu putea totuşi să zboare deoarece avea braţele prea scurte, fiind de mărimea unui curcan din zilele noastre.
Mamuţii, la mare preţ pe piaţă
Siberia a devenit o mină de aur pentru comerţul cu fosile şi oase preistorice, informează cotidianul britanic The Times. Din cauza faptului că stratul de permafrost (sol ingheţat) se degradează rapid, foarte multe oase de lei sau mamuţi din perioada preistorică "răsar" efectiv din pămănt. Compania care deţine Muzeul Epocii de Gheaţă din Moscova este singura autorizată să exporte fosilele găsite in Siberia. Iar cererea este imensă, avănd in vedere că, de la colecţionarii particulari pănă la institutele de cercetare, există foarte mulţi clienţi. Un fildeş de mamut bine conservat poate ajunge la preţuri de pănă la 14.000 de euro. "Anul trecut, cineva a plătit 24.000 de euro pentru un cap complet de mamut, cu doi colţi", a declarat Alecsandr Vatagin, culegător de fosile in Siberia.
