A făcut parte din echipele de cercetare care au lucrat in programul Intercosmos, este cunoscut pentru studiile referitoare la radiaţiile cosmice şi conduce Institutul de Studii Spaţiale.
A făcut parte din echipele de cercetare care au lucrat in programul Intercosmos, este cunoscut pentru studiile referitoare la radiaţiile cosmice şi conduce Institutul de Studii Spaţiale.
Dumitru Haşegan, directorul Institutului de Studii Spaţiale (ISS) de pe platforma de la Măgurele, ne intămpină amabil, inchizăndu-şi laptopul şi pregătindu-se pentru intrebări. Işi aprinde o ţigară şi surăzănd incepe discuţia. "Unul dintre proiectele noi ale institutului este in domeniul telemedicinei, noi am pregătit un kit mobil de deplasare. Din păcate, există şi locuri unde nu e posibil acces la ingrijire medicală. Şi atunci se merge cu un kit şi se face un control medical pe loc. Datele vitale medicale şi cele obţinute prin senzorii specifici ai kitului sunt transmise via satelit intr-un spital. Prin legătura audio-video se pot da instrucţiuni pentru ce se poate face cu pacientul. Asta pănă in momentul in care acesta devine transportabil". Haşegan ne spune că testările pentru acest dispozitiv, realizat de un grup condus de şeful laboratorului de inginerie spaţială, Vlad Văleanu, au fost efectuate acum doi ani in Delta Dunării, participănd şi un reprezentant NASA.
Â
ROMĂNIA. Şeful Institutului de Studii Spaţiale ne relatează că ţara noastră este implicată in misiunile de cercetare spaţială la nivelul Agenţiei Spaţiale Europene, ca stat cu statut de membru cooperant, impreună cu Ungaria, Polonia şi Cehia. "Vă mărturisesc că, dintre cele patru noi membre, Romănia are cel mai mare program spaţial", a precizat Haşegan. "Avem experienţă căştigată incă de la primele misiuni spaţiale. Prima participare romănească a fost in 1972, la bordul satelitului Intercosmos 2. După aceea, cercetătorii din Romănia s-au implicat in programul spaţial naţional şi au avut experimente proprii pe foarte mulţi sateliţi. Pe baza acestei experienţe, a expertizei, a capabilităţilor, in momentul in care Agenţia Spaţială Europeană a făcut evaluările de ţară pentru mai multe dintre statele central şi est-europene, iar Romănia a fost considerată, lăngă celelalte trei ţări, ca fiind admisibilă in ESA".Â
MISIUNILE. "In programul ESA-PECS au fost acceptate mai multe proiecte, care se bazează pe participarea oamenilor de ştiinţă din Romănia la următoarele misiuni spaţiale ale ESA: misiunea Plank, misiune dedicată studiului radiaţiei cosmice de fond, despre care trebuie să vă spun că este radiaţia relict de la inceputul Universului, de la Big-Bang. Alte două proiecte sunt legate de misiunile ESA Cluster şi Venus Express, dedicate studiului magnetosferei (Cluster) şi al planetei Venus. Pentru această implicare, colectivul de la Institut s-a bazat pe o tradiţie care a inceput din 1978, cu aparatură montată de noi pe sateliţii ruseşti". Dumitru Haşegan ne oferă informaţii şi despre un alt proiect pregătit de cercetătorii romăni, "Coloured Fungi Space" (CFS). "Este un experiment de biologie spaţială, este un proiect realizat de ISS in colaborare cu Institutul de Biologie al Academiei şi are ca obiect de studiu supravieţuirea unor tipuri de ciuperci inclusiv a sporilor lor pe durata unei călătorii spaţiale". Directorul ISS ne spune că acest proiect va fi lansat anul viitor, de la cosmodromul rusesc de la Baikonur, in aprilie 2008.
CARIERA. "Am lucrat in paralel pe două direcţii. Una a fost legată de cercetările pe fizică nucleară, in perioada in care am fost la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare de la Dubna. Iar cealaltă direcţie a fost cercetarea spaţială". Dumitru Haşegan ne oferă detalii despre primul său experiment in spaţiul cosmic. "Primul experiment a fost in 1974. El a constat in deschiderea unei direcţii care a continuat pănă in 1990, cănd
s-a terminat programul sovietic Intercosmos, constănd in studiul radiaţiilor cosmice, in special partea privind protecţia contra radiaţiilor". Directorul ISS precizează că Programul Intercosmos era un program destinat colaborării in domeniul spaţial a ţărilor din fostul bloc socialist. "Ultima şedinţă a avut loc in septembrie 1990", precizează cercetătorul romăn.
CV
Dumitru Haşegan s-a născut in 1943.
S-a specializat in cercetările radiaţiei cosmice şi in domeniul fizicii nucleare, lucrănd o perioadă, incepănd din 1969, şi la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare de la Dubna, in fosta URSS. Teza de doctorat şi-a susţinut-o in 1981, cu o dizertaţie despre "Microdozimetria ionilor cosmici grei". Intre 1971 şi 1973, efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Fizică Nucleară de la Frankfurt am Mein, din Germania (pe atunci RFG)Â in studiul radiaţiilor cosmice. Din 1974 incepe colaborarea pentru programele din cadrul Intercosmos. In prezent este directorul Institutului de studii spaţiale din Romănia.
"Trebuie să vă spun că, dintre toate celelalte state din fostul bloc sovietic, Romănia a fost singura căreia i s-a permis să aibă un program independent de cercetare pentru cosmonautul său. Eu am urmărit zborul lui Dumitru de la Centrul Spaţial de la Moscova. Am avut privilegiul de a fi acolo, am asistat şi am monitorizat intreaga misiune. Trebuie să vă spun că a fost impresionant. "
PRUNARIU
Dumitru Haşegan a fost implicat direct in elaborarea experimentelor care aveau să fie parte din programul de cercetare spaţială a cosmonautului romăn Dumitru Prunariu. "Comisia Romănă Spaţială a gestionat tot acest program. In ceea ce priveşte partea de fizică, au fost căteva experimente de fizică, eu am fost investigator principal la experimentul MInidoza şi la experimentul Integra, totodată coinvestigator la Astro 1 şi la Astro 2. Toate cele patru experimente erau dedicate studiului radiaţiei cosmice."