Ernest Rutherford

Considerat una dintre cele mai strălucite minţi ale fizicii şi chimiei de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, Ernest Rutherford, s-a născut in indepărtata Noua Zeelandă, la 30 august 1871.

Premiul Nobel pentru chimie, 1908

Considerat una dintre cele mai strălucite minţi ale fizicii şi chimiei de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, Ernest Rutherford, s-a născut in indepărtata Noua Zeelandă, la 30 august 1871. Tatăl său, scoţian, impreună cu mama lui Ernest emigraseră in Noua Zeelandă in 1842. Ernest işi petrece primii ani de studiu in sistemul britanic de şcoli publice, după care se inscrie la Universitatea Noii Zeelande din Wellington, la Colegiul Canterbury. După terminarea studiilor, in 1894, Rutherford căştigă o bursă de studii la Cambridge, in Marea Britanie, şi urmează cursurile prestigioasei instituţii de invăţămănt superior Trinity College. După şederea in Regat, Ernest Rutherford se orientează spre Canada, unde la McGill University, din Montreal, exista o catedră vacantă in fizică. In 1898, pleacă spre Canada, de unde se va intoarce in Anglia in 1907.

CERCETĂRI. Rutherford rămăne in istoria ştiinţelor ca "părintele fizicii nucleare". Cercetările sale, incepute incă din perioada neozeelandeză, tratau despre proprietăţile magnetice ale fierului atunci cănd este supus unor oscilaţii cu frecvenţă inaltă. Lucrarea sa de diplomă, intitulată "Magnetizarea fierului prin descărcări cu frecvenţe inalte", l-a condus la elaborarea unui aparat care putea să măsoare intervale de timp de o sută de miimi de secundă. In Marea Britanie, geniul ideilor sale a fost repede recunoscut, el lucrănd la Cambridge direct cu profesorul Joseph John Thompson, laureat al premiului Nobel, şi cel care a descoperit existenţa electronilor şi a izotopilor. In această perioadă a pus la punct un detector pentru undele electromagnetice. Impreună cu profesorul Thompson a studiat comportamentul ionilor din gazele care fuseseră tratate cu raze X. In 1898, a anunţat descoperirea razelor alfa şi beta in radiaţiile uraniului. In perioada canadiană, studiile sale s-au concentrat pe teoria radioactivităţii, impreună cu Frederick Soddy, concluzionănd că fenomenele radioactive trebuie privite ca proces atomic, şi nu molecular. Pentru cercetările in domeniul radioactivităţii, Rutherford primeşte in 1908 Premiul Nobel pentru chimie.

Radioactivitate

Experimentele pe care le-a condus la Universitatea din Manchester, după sosirea sa din Canada, in 1907, impreună Hans Geiger şi Ernest Marsden au dus la descoperirea naturii nucleare a atomilor. Rutherford a pus in evidenţă că un atom are un nucleu incărcat pozivit cu o sarcină mică, ce este gravitat de electroni, model care ii poartă numele. Savantul britanic a fost primul care a reuşit transmutarea unui element intr-un alt element, prin convertirea azotului in oxigen. Cercetările pe care le-a făcut impreună cu Niels Bohr l-au condus la afirmarea existenţei neutronilor, care sunt nişte compensatori pentru forţele de respingere a sarcinilor pozitive ale protonilor.

Citește pe Antena3.ro

Meciul România-Kosovo din Liga Națiunilor a fost abandonat de oaspeți la scorul de 0-0, înainte de final. Lucescu: Au fost penibili

Studiile sale in domeniul fizicii nucleare au dus la refundamentarea teoriei radioactivităţii, de la nivel molecular la cel atomic, Ruherford descoperind neutronii şi felul in care aceştia acţionează la nivel atomic.

CV

Data naşterii 30 august 1871

Locul naşterii Nelson, Noua Zeelandă

Carieră

1889 - student la Universitatea din Wellington, de unde termină cu licenţă dublă, in fizică şi matematică

1894 - pleacă in Marea Britanie şi studiază la Cambridge, cu J.J. Thompson

1898 - devine profesor de fizică la Universitatea McGill din Montreal, Canada

1907 - se reintoarce in Anglia şi predă la Universitatea din Manchester

1908 - primeşte Nobelul pentru chimie

1914 - este innobilat, iar in 1931 este ridicat la rang de baron

1837 - moare la Cambridge