x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Evoluţia hîrtiei

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 05 Iul 2008 - 00:00

Alăturată busolei, prafului de puşcă şi tiparului, hîrtia completează seria celor patru invenţii celebre ale Chinei antice, demonstrînd tehnologia avansată de care dispunea acest popor încă de la începutul primului mileniu.



Alăturată busolei, prafului de puşcă şi tiparului, hîrtia completează seria celor patru invenţii celebre ale Chinei antice, demonstrînd tehnologia avansată de care dispunea acest popor încă de la începutul primului mileniu.

Hîrtia din materiale vegetale, aşa cum o cunoaştem în zilele noastre, s-a născut în anul 105 d.Hr., din mîinile servitorului Cai Lun, în timpul dinastiei Han (206 Î.Hr. – 220 d.Hr.). Descoperirile arheologice au arătat că, iniţial, aceasta era folosită pentru împachetarea diverselor obiecte care necesitau protecţie la transport, aşa cum erau oglinzile din bronz. Hîrtia destinată scrierii a devenit cunoscută abia în secolul al III-lea d.Hr., chinezii descoperind că pot îmbunătăţi calitatea trecînd de la fibrele scoarţei de dud zdrobite la fibre de cînepă. În vreme ce hîrtia de scris depăşea graniţele Chinei răspîndindu-se în spaţiul coreean, în secolul al VI-lea d.Hr., chinezii căpătau un nou obicei… utilizarea hîrtiei igienice. Producţia acesteia, din paie de orez, avea să devină, treptat, una dintre cele mai importante industrii din China ajungînd ca, pînă în secolul al XIV-lea, doar pentru una dintre provincii – Zhejiang – să fie produse aproximativ zece milioane de pachete de hîrtie igienică, fiecare dintre acestea conţinînd de la 1.000 pînă la 10.000 de foi de hîrtie. Tot chinezii au identificat o serie de întrebuinţări multiple ale hîrtiei, precum împachetarea ceaiului în pliculeţe cusute, în timpul dinastiei Tang (618 – 907 d.Hr.), sau imprimarea primei bancnote, în timpul dinastiei Song (960 - 1279).

Deşi chinezii nu erau dornici să dezvăluie secretele tehnologiei utilizate pentru producerea hîrtiei, aceasta a început totuşi să se răspîndească prin intermediul preoţilor budişti. La începutul secolului al VII-lea d.Hr., Japonia preluase de la Coreea modalităţile de manufacturare a hîrtiei extrem de subţiri şi aproape transparente. Pasta din care era ea produsă era obţinută din fibre de cînepă, trestie, paie de orez sau alge, deşi existaseră şi variante obţinute din bambus sau mătase. Ultimele două materiale erau însă prea grele şi, respectiv, prea costisitoare pentru a fi eficiente. În continuare, pe Drumul Mătăsii, hîrtia a ajuns cunoscută şi în Tibet, apoi, mai departe, în India, spre sfîrşitul secolului al VII-lea d.Hr.

Tehnologia producerii hîrtiei avea să ajungă în Europa abia peste aproximativ cinci secole, trecînd prin foarte multe ţări. Secretul manufacturării hîrtiei a fost destăinuit întîi arabilor de prizonierii luaţi după victoria obţinută asupra armatei chineze, în 751 d.Hr. Arabii aveau însă dezavantajul lipsei fibrelor "proaspete", astfel că pasta din care produceau hîrtia era obţinută majoritar din fibre textile. Această metodă s-a dovedit ulterior eficientă pentru obţinerea unei hîrtii cu proprietăţi foarte bune pentru scris, deoarece pasta obţinută era întinsă în straturi foarte subţiri şi unsă apoi cu un amestec de amidon. Două secole mai tîrziu, egiptenii au preluat de la arabi tehnica prelucrării hîrtiei. Abia după ce acest produs a ajuns în nordul Africii, în anul 1100 d.Hr., cavalerii cruciaţi au preluat tehnologia, aducînd-o şi pe teritoriul european, în Spania. Prima fabrică de profil a fost construită pe teritoriul actualei provincii spaniole Valencia, în anul 1120. Următoarele centre europene de fabricare a hîrtiei au fost în Italia, la Fabriano şi Amalfi, unde hîrtia era prelucrată, urmînd tehnica utilizată de arabi. În încercarea de a îmbunătăţi această metodă, manufacturierii de hîrtie italieni au dezvoltat o serie de tehnici de preparare, printre care se numără şi utilizarea apei ca sursă de energie sau uscarea foilor de hîrtie pe sfoară. În 1390 avea să fie construită prima fabrică de hîrtie în Germania, la porţile Nürnbergului. Aceasta dispunea de două roţi pentru apă şi 18 matriţe pentru hîrtie, necesitînd 12 muncitori care să lucreze la unul sau două cazane. Acest tip de fabrici s-a răspîndit, ulterior, pe întreg teritoriul european, fiind considerate însă extrem de costisitoare, deoarece era nevoie de mult timp şi de un capital ridicat pentru instalarea unor astfel de maşinării. Tehnologia prelucrării foilor de hîrtie a evoluat o dată cu trecerea timpului. În secolul al VII-lea, meşteşugarii netezeau hîrtia manual sau cu ajutorul cuţitelor, apoi au adăugat acestor metode netezirea cu un ciocan special. Spre sfîrşitul secolului al XVII-lea, europenii au inventat holendrul (denumire generică dată unor instalaţii de rafinare, de înălbire, de spălare etc., mai ales în industria hîrtiei – n.r.), acest obiect provocînd o despărţire în breasla meşteşugarilor hîrtiei, jumătate dintre ei refuzînd să utilizeze alte metode de producere în afara celor tradiţionale şi, astfel, neamestecîndu-se cu cei care prelucrau hîrtia în stil "modern".
Citeşte mai multe despre:   hîrtie,   dosarele sapiens,   hîrtiei,   d.hr,   hîrtia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar

Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar
Sonda spațială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar, potrivit unui studiu citat de CNN. Voyager 1 al NASA a fost lansată pe 5 septembrie 1977, de la Cape Canaveral,...

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase, AlphaGear by PC Garage

(P) PC Garage lansează propriul brand de carcase,  AlphaGear by PC Garage
Galerie Foto PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România și în același timp un reper pentru toți cei pasionați de tehnologie, a anunțat lansarea AlphaGear – propria marcă...

IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume

 IBM a creat cel mai mic și mai puternic microcip din lume
IBM a anunțat că a creat un cip de 2 nanometri, cel mai mic și mai puternic microcip dezvoltat până acum, relatează CNN. Majoritatea dispozitivelor care alimentează cipurile de computer folosesc astăzi...

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare

Resturi dintr-o rachetă chineză vor cădea pe pământ în zilele următoare
Bucăți din racheta chineză Long March 5B vor cădea pe pământ în zilele următoare, scrie DPA.  Fizicianul Jonathan McDowell de la Centrul de Astrofizică Harvard & Smithsonian din Cambri...

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională

Capsula SpaceX cu echipaj uman a andocat la Stația Spațială Internațională
Capsula SpaceX Crew Dragon, cu patru astronauți din trei țări la bord, a andocat la Stația Spațială Internațională (ISS), în această dimineață. Echipajul va rămâne în spațiu timp de ș...

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte
Roverul Perseverance, aflat pe planeta Marte, a reușit să transforme dioxidul de carbon din atmosferă în oxigen, a anunţat NASA, scrie AFP. Demonstraţia a avut loc pe 20 aprilie iar NASA...

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari
Microsoft ar putea cumpăra compania de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications pentru 16 miliarde de dolari, au declarat surse anonomie,...

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte
NASA a amânat zborul elicopterului Ingenuity pe Marte, după ce un test al elicei s-a încheiat brusc, anunță Business Insider. Acesta a fost ultimul test major înainte de primul zbor al dronei, care inițial era...

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite
Nora Al-Matrooshi face istorie în Emiratele Arabe Unite. Este prima femeie astronaut din ţară. Ea şi Mohammed Al-Mulla au fost selectaţi din peste 4.000 de candidaţi. Alături de Mohammed Al-Mulla (32 de ani)...

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online
Facebook nu intenționează să anunțe utilizatorii care se numără printre cei o jumătate de miliard de persoane ale căror informații personale au fost postate pe un site web utilizat de hackeri, relatează...

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video
Neuralink, startup-ul antreprenorului miliardar Elon Musk (foto), a lansat un video în care o maimuță joacă un joc video simplu, după ce i-a fost implantat un cip în creier, relatează Reuters. Videoclipul...

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari
Companiile din întreaga lume vor cheluti 4,1 trilioane de dolari pe tehnologia informației anul acesta, în creștere cu 8,4% față de 2020, redobândind ritmul creșterii corporative dinainte de pandemia de...

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni
Biroul de arhitectură ABIBOO a realizat planurile primului oraş de pe planeta Marte, materialele prime folosite la contrucţie provenind de pe suprafaţa acestei planete. Oraşul va putea găzdui 250.000 de oameni...

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei
Platforma de socializare Facebook va notifica utilizatorii atunci când vor intra într-un grup care încalcă Standardele Comunităţii pentru a fi suficient informați. Schimbările vor fi lansate la...

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte
Oamenii de știință au căzut de acord că pe planeta Marte se aflau râuri, lacuri, mări și oceane în urmă cu miliarde de ani. Însă acum cercetările de îndreaptă spre găsirea explicației dispariției...
Serviciul de email marketing furnizat de