Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii cred că oamenii au avut cândva mici papile uşor cornificate pe organele genitale, asemănătoare celor existente la cimpanzei, pisici şi şoareci, transmite pagina online a BBC, citată de Agerpres. Potrivit revistei Nature, preluată de BBC, analiza genomurilor umane şi ale cimpanzeilor şi macacilor arată că o secvenţă ADN - despre care se crede că joacă un rol în producerea acestor papile keratinizate - a dispărut la oameni, dar s-a păstrat la alte primate. Cercetătorii spun că acest lucru sugerează posibilitatea ca o altă eliminare genetică să fi dus la expansiunea unor regiuni specifice ale creierului uman. Încercând să depisteze schimbările petrecute de-a lungul evoluţiei din ADN-ul uman, oamenii de ştiinţă de la Universităţile din Stanford, Georgia şi Pennsylvania au descoperit 510 de porţiuni de ADN care s-au păstrat la primate, dar au fost "şterse” la oameni, adaugă Agerpres, citând din studiul sus-amintit. Potrivit acestei surse, aproape toate acestea par să joace un rol de reglementare a funcţiilor genelor din apropiere.
Papilele peniene sunt structuri în formă de ghimpe, întâlnite la multe mamifere. Rolul lor este încă dezbătut, acestea putând juca roluri diferite la specii diferite. Se poate ca aceste papile să contribuie la mărirea stimulării pentru masculi în timpul împerecherii sau să joace un rol în inducerea ovulaţiei femelei la anumite specii.
Oamenii de ştiinţă nu exclud ideea conform căreia pierderea acestor papile la oameni ar putea fi legată de schimbări în procesul uman de curtare. Aceştia afirmă că pierderea ar rezulta în reducerea sensibilităţii şi o copulaţie mai lungă, putând fi asociate cu o relaţie de cuplu mai puternică, în cazul oamenilor, şi o preocupare mai mare pentru copil din partea tatălui, conchide BBC.
Citește pe Antena3.ro
