Evoluţie veche, indicii noi

Momentul evoluţiei unui grup important de dinozauri erbivori dintr-o specie carnivoră este aproape de a fi descifrat cu ajutorul craniului unui pui de dinozaur extrem de rar, informează agenţia Reuters, preluată de Yahoo News.

Oamenii de ştiinţă au descoprit fosila ca aparţinând unui dinozaur denumit Heredontosaurus, animal care a trăit în urmă cu 190 de milioane de ani. Potrivit cercetătorilor, structura dentară compusă din canini ascuţiţi, specifici carnivorelor, şi dinţii drepţi, utilizaţi pentru mestecarea plantelor, arată cu siguranţă că nimalul era urmaş erbivor al unui dinozaur carnivor. "Craniul indică faptul că aceşti dinozauri se aflau la mijlocul perioadei de tranziţie", a spus Laura Porro, student post-doctorand la Universitatea din Chicago, SUA. Porro a declarat totodată că dentiţia neobişnuită a dinozaurilor Heredontosaurus le oferea un aspect asemănător cu cel al tigrilor cu colţi de sabie. Potrivit oamenilor de ştiinţă, Heredontosaurii aveau mărimea unui curcan care cântărea 2,5 kilograme şi lungimea de un metru atunci când ajungeau la maturitate, în timp ce un pui cântărea aproximativ 200 de grame, măsurând mai puţin de jumătate de metru lungime. Acest dinozaur era unul dintre primii ornitischieni (strămoşii dinozaurilor erbivori – n.r.), specie devenită foarte importantă în era dinozaurilor. Din această ramură s-au dezvoltat, ulterior, cele mai recente specii de dinozauri erbivori, precum dinozaurii cu corn sau cei cu cioc de raţă.


MATEMATICĂ LA DIMENSIUNi REDUSE
Oamenii de ştiinţă australieni au descoperit că albinele au abilitatea de a număra până la patru. Pentru a li se studia comportamentul, insectele au fost introduse într-un tunel în care se aflau cinci dungi marcatoare, una dintre ele având la capăt nectar. Spre  surprinderea cercetătorilor, albinele au continuat să zboare alegând dunga care ducea la mâncare, chiar după ce nectarul a fost îndepărtat. "Am descoperit că, dacă insectele sunt obişnuite cu dunga cu numărul trei, ele vor continua să caute mâncarea în acelaşi loc", a declarat cercetătorul Mandyam Srinivasan de la Universitatea din Queensland, Australia. Specialistul susţine totodată că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul antrenării insectelor pentru a căuta mâncare pe dunga numărul patru. Potrivit cercetătorilor, situaţia se schimbă atunci când vine vorba de expunerea în faţa a mai mult de patru marcatoare într-un tunel, albinele nemaireţinând unde se află mâncarea. Cercetătorii australieni sunt convinşi că aceste insecte, în ciuda dimensiunii, au o serie de capacităţi considerat până acum exclusiv umane.

SECRETELE PIELII... PREISTORICE
Un studiu efectuat în sudul Africii sugerează că reptilele preistorice s-au adaptat modului de viaţă subacvatic până la nivel celular, scrie LiveScience. Astfel, nu doar corpul ihtiosaurilor avea forma specifică, ci şi structura moleculară a pielii era adaptată mediului subacvatic. Cercetătorii încearcă să găsească o metodă ingenioasă de a arăta că pielea acestor animale preistorice conţinea fibre de colagen – proteină care, dispusă în straturi, face epiderma să devină impermeabilă.

SE CAUTĂ GORILĂ...
Singura gorilă din India tânjeşte după o parteneră, relatează Associated Press. Deşi cercetătorii au făcut tot posibilul pentru a-i găsi o pereche lui Polo, gorila mascul singuratică în vârstă de 36 de ani, până în prezent rezultatele nu au fost îmbucurătoare. "Ne-am adresat tuturor grădinilor zoologice mari din lume, am încercat totul", a declarat directorul grădinii zoologice din Mysore, oraş aflat în sudul Indiei, adăugând că animalul are nevoie de susţinere psihologică pe care oamenii nu o pot oferi. Grădina zoologică nu vrea să îl trimită pe Polo în afara graniţelor deoarece este ultima gorilă a Indiei.

UITE-O, NU E…
Cercetătorii americani au descoperit o metodă de "a umbla" la memoria şoarecilor de laborator pentru a şterge părţi din aceasta, fără a afecta creierul, informează Reuters, citată de Yahoo News. Potrivit savanţilor, prin manipularea unei proteine a creierului, anumite porţiuni de memorie pot fi şterse în mod selectiv. Procedeul nu este indicat şi pentru oameni deoarece toate momentele din viaţă, fie ele de bucurie sau tristeţe, au o mare importanţă.

SCĂDERE DRAMATICĂ
Oamenii de ştiinţă din Statele Unite au anunţat dispariţia a şapte orci din Golful Puget Sound din SUA. Potrivit cercetătorilor, citaţi de Associated Press, este vorba de cel mai mare declin din ultimii zece ani ai acestei specii. Printre animalele care lipsesc se numără un exemplar în vârstă de aproape o sută de ani şi două femele tinere, care au avut recent pui. Dacă pe parcursul secolului trecut aceste balene ajunseseră la 140 de exemplare, de la începutul secolului al XXI-lea populaţia de orci a scăzut dramatic, în prezent numărându-se doar 83 de astfel de animale.