Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astronauţii care au participat la misiunea spaţială Endeavour sînt convinşi că există civilizaţii extraterestre, informează Rompres. “Dacă împingem frontierele suficient de departe, sunt sigur că pe viitor vom descoperi ceva acolo.
Astronauţii care au participat la misiunea spaţială Endeavour sînt convinşi că există civilizaţii extraterestre, informează Rompres. “Dacă împingem frontierele suficient de departe, sunt sigur că pe viitor vom descoperi ceva acolo. Este greu de crezut că nu există viaţă undeva în acest imens Univers, chiar dacă probabil nu va fi la fel de evoluată ca a noastră”, a declarat Mike Foreman, unul dintre cei şapte membri ai echipajului Endeavour. Totuşi, astronauţii, care au petrecut 16 zile la bordul navetei spaţiale, au recunoscut că pînă în prezent nu s-au confruntat cu nimic inexplicabil. Surprinzător, Vaticanul răspunde prompt acestor supoziţii. Directorul Observatorului Astronomic de la Vatican, Jose Gabriel Funes, este de părere că imensitatea Universului lasă loc presupunerilor că există forme inteligente de viaţă în afara Pămîntului. “Cum putem exclude posibilitatea că viaţa să se fi dezvoltat şi în altă parte? Aşa cum considerăm creaturile terestre «frate» şi «soră», de ce nu am putea vorbi despre «frate extraterestru»? Ar fi tot o parte a creaţiei”, a declarat Funes. Într-un interviu acordat ziarului Vaticanului, “L’Osservatore Romano”, directorul Observatorului Astronomic de la Vatican a insistat asupra faptului că excluderea existenţei extratereştrilor ar însemna limitarea libertăţii creative a lui Dumnezeu. Funes este de părere că ştiinţa, în special astronomia, nu este în contradicţie cu religia.
ARTIFICII COSMICE
Astronomii au descoperit în centrul Căii Lactee o supernovă, ce oferă posibilitatea fără precedent de a privi moartea unei stele, relatează presa britanică. Supernova G1.9+0.3 a explodat în urmă cu 140 de ani şi a produs o lumină puternică pe care astronomii de la Universitatea Cambridge sînt de părere că nu au putut-o observa pînă acum din cauza unui nor dens de praf. Profesorul David Green, de la Universitatea din Cambridge, a reperat obiectul cosmic încă din 1985 şi, cu ajutorul descifrării radio, a descoperit că ar putea fi o supernovă. În 2007, cu ajutorul observatorului cu raze X, Stephen Reynolds, de la Universitatea de Stat a Carolinei de Nord, (SUA) a descoperit că obiectul este de 16 ori mai mare decît se credea iniţial.
RUSIA ŞI EUROPA, ÎN ZBOR SPRE LUNĂ
Autorităţile de la Moscova şi-au exprimat dorinţa de a forma o echipă cu experţi ai Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru a construi o navetă care să zboare spre Lună. Potrivit responsabililor Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, primul zbor de probă este stabilit pentru 2015, iar primul zbor cu oameni la bord ar putea avea loc în 2018. “ESA şi Roskosmos au tehnologiile şi experienţa unică de construcţie a sistemelor spaţiale necesare creării unui vehicul hi-tech comun”, scrie site-ul oficial al agenţiei ruse. Pe de altă parte, responsabilii ESA s-au declarat mai rezervaţi în privinţa acestui plan. “Nu am decis nimic deocamdată. Este prematur. Ne aflăm încă la nivelul de studii”, a declarat purtătorul de cuvînt al Agenţiei Spaţiale Europene, Franco Bonacina.
Cosmos în calculator
Explorarea spaţiului va fi la doar un click distanţă, anunţă site-ul Space.com. Acest lucru va fi posibil cu ajutorul unei noi arhive digitale, care conţine imaginile captate de cele mai bune telescoape spaţiale şi terestre. WorldWide Telescope, programul lansat de Microsoft, creează panorame de mare rezoluţie ale corpurilor cosmice cu ajutorul imaginilor captate de Telescopul Spaţial Hubble, Observatorul cu raze X Chandra, Telescopul Spaţial Spitzer şi alte telescoape profesionale. Utilizatorii pot sări din prezent în trecut şi invers pentru a observa schimbarea poziţiei planetelor pe cer, pot examina totul din sistemul solar şi Calea Lactee sau pot urma misiuni conduse de astronomi şi profesori de la importante universităţi.
Vitezomani neobişnuiţi
Astronomii au descoperit un tip neobişnuit de pulsar, localizat pe o orbită alungită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui. Întrebarea care apare în rîndurile astronomilor este următoarea: cum anume s-a format?, pentru că nu urmează nici un model standard. În cazul celorlalţi pulsari descoperiţi, aceştia se învîrteau în jurul unei stele pitice pe o orbită perfect circulară. Pulsarul J1903+0327 se află la o distanţă de 21.000 de ani lumină de Terra, se învîrteşte pe orbită de 465 de ori pe secundă şi a fost descoperit prin intermediul unui radio-telescop situat în Puerto Rico.
Iarna pe Marte
O hartă radar a polului nord marţian dezvăluie o structură de patru staturi de gheaţă depusă deasupra rocilor sedimentare timp de cinci milioane de ani, informează AFP. Informaţiile despre startul gros de gheaţă, de cîteva sute de kilometri, provin de la naveta Mars Reconnaissance Orbiter a NASA şi oferă indicii despre formarea calotei glaciare marţiene şi despre istoria planetei. Imaginile radar arată, de asemenea, că rocile sedimentare de sub calotă au fost deformate de greutatea extraordinară a crustei cu o grosime de aproximativ 300 de kilometri. Straturile de gheaţă bogate în nisip şi praf sînt separate de folii de gheaţă pură, rezultatul unei variaţii a orbitei lui Marte de-a lungul anilor.
