Greier contemporan cu dinozaurii

Specializat în studierea insectelor preistorice, ento­mo­logul Sam Heads de la Universitatea Illinois - SUA, a descoperit de curând fosila unui greier din vremurile stră­vechi. Un greier al cărui ţârâit s-a auzit cândva, pe tim­pul când Pământul era dominat de teribilii dino­zauri.

Descoperirea acestei relicve de la începutul vremurilor este cu atât mai remarcabilă cu cât, neavând un schelet consistent, insectele se fosilizează extrem de rar. În această privinţă, singura excepţie notabilă o constituie "mumiile" de insecte ferecate în chihlimbar, răşina unor conifere de demult, răşină care, odată mineralizată, a păstrat în interiorul său diverse goange conservate cu tot cu cele mai fine detalii ale structurii lor anatomice.

Chiar dacă are peste 100 de mi­lioane de ani, acest ciudat strămoş preistoric seamănă foarte mult cu greierii numiţi "cu picioare late", care trăiesc şi în zilele noastre prin câteva regiuni pustii din Asia şi Africa.

Catalogat de specialişti în familia Schizodactylide, greierul fosilizat era, la fel ca urmaşii lui care încă mai trăiesc şi în zilele noastre, o insectă carnivoră. Lung de numai câţiva centimetri, el era deosebit de agil şi îşi ducea zilele într-o lume paralelă cu cea a dinozaurilor, sărind şi ţârâindu-şi cântecul printre labele butucănoase şi ghearele cumplite ale contemporanilor săi uriaşi.

Dar păstrând totuşi proporţiile, în universul lor minuscul, aceşti greieri străvechi erau nişte prădători la fel de redutabili ca faimosul Velociraptor sau fiorosul T-Rex. Caracteristica spectaculoasă a înfăţişării lui era dată de picioarele lungi, amplasate în aşa fel încât par nişte degete răsfirate în formă de stea. Această dispunere ciudată constituie o adaptare specifică, ce le permitea să alerge pe nisipul încins din zonele deşertice în care-şi trăiau viaţa fojgăitoare.

Fosila "greierului dinozaurilor" a fost găsită în nordul Braziliei, în rocile sedimentare ale unui sit paleontologic format cândva pe la mijlocul Cretacicului. Sam Heads, descoperitorul său, estimează că acest contemporan al dinozaurilor a trăit, la fel ca urmaşul său din zilele nostre, într-o zonă aridă, semideşertică. Situl paleontologic care a scos la lumina zilei această fosilă rarisimă se află pe un teritoriu care acum peste 100 de milioane de ani făcea parte din supercontinentul Gondwana. Iar greierele contemporan cu dinozaurii a trăit acolo cândva, nu cu mult timp înainte ca fenomenul de derivă a plăcilor tectonice să fi început separarea maselor continentale din care peste multe alte milioane de ani aveau să se formeze Africa şi America de Sud.