Henri Coandă

Pentru istoria aviaţiei mondiale, Henri Coandă înseamnă mai ales avionul cu reacţie şi efectul care-i poartă numele. Şi forma de astăzi a aparatelor de zbor. Pentru noi înseamnă numele unei mare personalităţi româneşti, înscrisă glorios în istoria civilizaţiei mondiale.

Pentru istoria aviaţiei mondiale, Henri Coandă înseamnă mai ales avionul cu reacţie şi efectul care-i poartă numele. Şi forma de astăzi a aparatelor de zbor. Pentru noi înseamnă numele unei mare personalităţi româneşti, înscrisă glorios în istoria civilizaţiei mondiale.

"Am inventat şi am lucrat pentru progresul omenirii", a spus Coandă cîndva, cînd ajunsese spre asfinţitul unei vieţi şi cariere ştiinţifice excepţionale. Iar aceste vorbe nu reflectau opinia unui om ros de orgolii, ci realitatea unei vieţi dedicate în totalitate progresului tehnicii. 

Primul avion propulsat cu un motor cu reacţie a beneficiat de soluţii constructive moderne, care atunci erau utilizate pentru prima dată. Lipsit de elice, aparatul avea o formă aerodinamică, suplă şi elegantă.

 

VIZIONARUL. Octombrie 1910: la Paris, capitala mondială a aviaţiei, găzduia al doilea Salon Aeronautic Internaţional. Vizitatorii pre­zenţi acolo s-au aflat faţă în faţă cu un exponat ciudat, total diferite de celelalte: un biplan, cu aripi inegale, căruia, în mod ciudat, îi lipsea elicea. Adică elementul propulsor folosit de toate apa­ratele de zbor construite pînă atunci. De altfel, această absenţă era menţionată clar: "Singure­le aeroplane fără elice. Aeroplanele Coandă". De fapt, aparatul se numea simplu "Coandă 1910".   

UN REVOLUŢIONAR. Lipsa elicei era doar una dintre noutăţi. Forma lui, aerodinami­că, suplă şi elegantă, contrasta cu înfăţişarea ciudată, de liliac gata să-şi ia zborul, pe care o aveau avioanele vremii. Rezervoarele de combustibil erau încorporate în aripi, soluţie tehnică vizionară, utilizată peste tot în zilele noastre. Aparatul era echipat cu un motor tip  Cleriget, de 50 de cai-putere, cu turaţie de 4.000 rot./min. Coandă a numit acel tip de motor "Turbopropulsor", nume păstrat pînă în zilele noastre. Iniţial, nimeni nu a crezut că acel aparat va reuşi să se ridice vreodată de pe sol. Coandă a promis că invenţia lui va zbura. Şi chiar a zburat.

"Coandă 1910", aparatul care a să revoluţionat aviaţia mondială. Avea rezervoarele de combustibil în aripi, soluţie tehnică vizionară, utilizată şi astăzi. Avionul era echipat cu un motor tip  Cleriget, de 50 de cai-putere, cu turaţie de 4.000 rot./min. Coandă l-a numit "Turbopropulsor", nume păstrat pînă în zilele noastre.

 DOUĂ DINTR-O LOVITURĂ. Zborul avionului cu reacţie s-a desfăşurat pe cîmpul de la Issi-les-Mulineaux. A durat doar cîteva secunde, şi a fost la un pas de a se încheia tra­gic. Au fost momente de graţie, pe care, mai tîrziu, le va relata el însuşi: "Nu mi-am dat de fel seama ce se petrece în jurul meu. Dar am ridicat capul şi am văzut că nu mai eram pe pămînt. În acelaşi timp mi-au apărut zidurile Parisului – da, Parisul avea în acea vreme ziduri împrejmuitoare – zidurile cetăţii Paris, care veneau cu o viteză enormă asupra mea". Însă, în cele cîteva secunde în care s-a aflat în aer, pilotul Coandă a reuşit să observe un fenomen ciudat, la care nu se aşteptase: în loc să fugă spre exterior, flăcările ce ieşeau din ajutajele motorului erau deviate şi se lipeau de pereţii fuselajului. Era ceea ce, mult mai tîrziu, şi după studii complexe, avea să fie omologat sub numele de "Efectul Coandă". Aşadar, un singur zbor şi două realizări cu totul deosebite.   

O CARIERĂ STRĂLUCITĂ. În 1910, cînd a experimentat primul zbor propulsat cu un motor cu reacţie, Coandă avea doar 23 de ani.  El s-a născut la 7 iunie 1886. Militar de carieră, tatăl său, Constantin Coandă, a fost la un moment dat prim-ministru al României. La timpul cuvenit a studiat la Şcoala politehnică Charlottenburg, la Universitatea din Liege şi la Torino. Succesul obţinut în 1910 l-a inclus în "circuitul" aviaţiei europene. Coandă avea doar 25 de ani cînd a fost numit director al Uzinelor Bristol. Acolo s-au produs celebra serie "Bristol – Coandă". Dintre acestea "Modelul 105 – Monoplan Coandă militar îmbunătăţit" a fost vîndut forţelor aeriene din Germania şi Italia. După declanşarea primului război mondial, Coandă s-a stabilit în Franţa, unde a lucrat la Delauney – Bellville Airplains.   

UN "EFECT" REVOLUŢIONAR. În deceniile care au urmat, Coandă şi-a concentrat atenţia asupra fenomenului observat în cursul primului său zbor cu reacţie. Iar în 1932 şi-a brevetat cercetările sub numele "Efectul Coan­dă". În timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat în Occident, tot pentru dezvoltarea avi­aţiei. Ulterior, a lucrat în diverse institute de cer­cetare din SUA, în care se spune că a parti­ci­pat la studiile privitoare la realizarea unui ve­hicul aerian lenticular. Anterior, el brevetase un ase­menea proiect sub numele de "Aerodină lenticulară". De fapt, cercetările lui s-au derulat sub pecetea "secretului militar". Oricum, ceea ce se ştie acum este că avioanele militare ultramoder­ne din zilele noastre, inclusiv cele "invizi­bile radar" din seria "Stealth", folosesc din plin "Efectul Coandă". Marele savant şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în străinătate. S-a întors în ţară în anul 1969, unde a murit în 1972.

Elevul-cadet Coandă (stînga). Savantul s-a întors în ţară în anul 1969, cînd a fost numit director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), unde se pare că a lucrat la realizarea unei "Aerodine lenticulare".