x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang

0
28 Noi 2019 - 15:29
În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang


Ar putea exista crăpături în textura spaţiu-timp din care este format Universul, fisuri rămase din perioada imediat următoare după Big Bang, însă telescoapele actuale nu le pot detecta, conform unui nou studiu, realizat de cercetătorul de origine română Răzvan Ciucă, de la Marianopolis College, din Westmount, Quebec, şi de Oscar Hernández, de la Universitatea McGill din Montreal, Canada, transmite Live Science.

Aceste fisuri, dacă se demonstrează că există, sunt vechi cicatrici care datează de la Big Bang, atunci când Universul a început să se răcească. Această mare răcire, pe care fizicienii o numesc "tranziţie de fază", a început mai devreme în unele locuri decât în altele, conform teoriei. Bule mai reci s-au format şi s-au extins prin spaţiu-timp până când au intrat în contact cu alte astfel de bule. În cele din urmă, întregul spaţiu a trecut printr-o tranziţie de fază, iar Universul primordial, fierbinte, a dispărut.

Însă acea stare primordială, fierbinte, cu niveluri energetice ridicate, ar fi putut supravieţui în zonele de contact dintre aceste bule de spaţiu-timp reci. Unii fizicieni susţin că am putea vedea încă dovezi ale acestor fisuri rămase în zonele în care două sau mai multe bule nu s-au lipit perfect una de cealaltă. Cunoscute drept "stringuri cosmice", ele ar putea fi vizibile în radiaţia cosmică de fond (CMB) - amprenta de căldură rămasă după naşterea violentă a Universului. Conform noului studiu, aceste dovezi ar fi însă mult prea slabe pentru a putea fi detectate de telescoapele actuale.

Stringurile cosmice sunt nişte structuri pe care ni le putem imagina cu mare greutate, conform lui Oscar Hernández, fizician la Universitatea McGill şi co-autor al studiului. Însă există nişte analogii pe care le putem face.
"Aţi păşit vreodată pe suprafaţa îngheţată a unui lac ? Aţi remarcat că este brăzdată de crăpături ? Chiar dacă gheaţa este solidă şi nu ai de ce să te temi, există totuşi astfel de fisuri", a explicat fizicianul, precizând că aceste crăpături din gheaţă se formează în urma unui proces similar de tranziţie de fază ca şi stringurile cosmice.

"Gheaţa este apă care a trecut printr-o tranziţie de fază. Moleculele de apă erau libere să se mişte în starea de fluid şi apoi, dintr-o dată, încep să se solidifice, să formeze un cristal... Încep să se alinieze în plăci, de cele mai multe ori de formă hexagonală. Acum să ne imaginăm că avem astfel de plăci de formă perfect hexagonală şi că acoperim întreaga suprafaţă a lacului cu ele. Dacă cineva de pe celălalt mal începe în acelaşi timp să alinieze aceste plăcuţe, atunci sunt practic zero şansele ca ele să se îmbine perfect".

Îmbinările imperfecte dintre plăcuţele de gheaţă formează lungi crăpături la suprafaţa lacului îngheţat. Dacă fizica noastră este corectă, în textura Universului, unde se intersectează spaţiul şi timpul, aceste îmbinări imperfecte formează stringuri cosmice.

În spaţiu, susţin fizicienii, există câmpuri care determină comportamentul forţelor şi particulelor fundamentale. Prima tranziţie de fază a Universului a adus în existenţă astfel de câmpuri.
"Ar putea exista  un câmp care este legat de o anumită particulă care trebuie, într-un anumit sens, să aleagă o direcţie în care să stea şi să se răcească. Iar cum Universul este foarte mare, poate alege direcţii diferite din părţi diferite ale Universului. Acum, dacă aceste câmpuri respectă anumite condiţii... atunci, când Universul s-a răcit vor rămâne linii de discontinuitate, linii de energie care nu se pot răci", susţine Oscar Hernández.

În prezent, aceste zone de îmbinare ar apărea drept nişte linii de energie infinitezimal de subţiri care brăzdează spaţiul.

Observarea acestor stringuri cosmice ar împinge mult mai departe ceea ce ştim despre Univers. În prezent, cea mai avansată teorie din domeniul fizicii particulelor, despre care cercetătorii susţin că a fost demonstrată în mare parte, poartă denumirea de Modelul Standard. El include quarcurile şi electronii care formează atomi, precum şi particule mult mai exotice, precum neutrinii sau bosonul lui Higgs.

Majoritatea fizicienilor sunt însă de părere că Modelul Standard este incomplet şi circulă tot felul de idei despre cum ar putea fi completat - de la teorii despre particule supersimetrice şi până la teoria superstringurilor (ideea că toate particulele şi forţele pot fi explicate ca vibraţii ale unor minuscule corzi multidimensionale). Trebuie menţionat aici că "stringurile" din teoria superstringurilor nu sunt acelaşi lucru cu "stringurile cosmice".

"Numeroase teorii formulate pentru a completa Modelul Standard şi care sunt foarte atrăgătoare pentru fizicieni şi marele public deopotrivă - aşa cum sunt teoria superstringurilor şi altele - conduc în mod natural la stringurile cosmice de după Big Bang. În consecinţă, discutăm despre un obiect a cărui existenţă este prezisă de foarte multe modele teoretice, iar dacă el nu există, atunci toate aceste modele sunt infirmate", a mai susţinut Hernández.

Începând cu 2017, interesul fizicienilor pentru studierea radiaţiei cosmice de fond (CMB) a sporit.

Oscar Hernández și Răzvan Ciucă au susţinut în trecut că o reţea neuronală convoluţională - un tip foarte puternic de software care caută tipare sau modele ("patternuri") - ar reprezenta cel mai bun instrument pentru identificarea eventualelor dovezi ale existenţei acestor fisuri în radiaţia cosmică de fond (CMB). Cei doi au scris într-un studiu din 2017 că, un calculator care operează o reţea neuronală convoluţională ar putea identifica astfel de stringuri cosmice, chiar dacă nivelul lor de energie (sau tensiune) este extrem de scăzut, cu condiţia să opereze pe o hartă "perfectă" a radiaţiei cosmice de fond, neafectată de distorsiuni de măsurare.
Revenind asupra acestui subiect în noul studiu, ei au arătat că în realitate, este aproape imposibil să alimentezi un astfel de calculator cu date suficient de exacte despre radiaţia cosmică de fond pentru a putea detecta potenţialele stringuri cosmice. Alte surse strălucitoare de microunde din Univers acoperă radiaţia cosmică de fundal şi este foarte dificil să fie complet eliminate. Chiar şi cele mai moderne instrumente pentru cartografierea radiaţiei cosmice de fond sunt inevitabil imperfecte, au rezoluţii limitate şi pot apărea fluctuaţii aleatorii în măsurătorile lor de la un pixel la altul. Toţi aceşti factori şi mulţi alţii similari fac imposibilă realizarea unei hărţi exacte a radiaţiei cosmice de fond şi analiza ei. Această metodă de a căuta stringurile cosmice este o fundătură !

Cei doi cercetători consideră însă că nu este totul pierdut. O nouă metodă de căutare a acestor fisuri în textura cosmosului porneşte de la măsurători ale expansiunii Universului în toate direcţiile, având ca borne regiunile foarte vechi ale cosmosului. Această metodă, denumită "21 centimeter intensity mapping" (21-cm mapping), nu se bazează pe studierea mişcării galaxiilor individuale sau pe imagini cât mai exacte ale radiaţiei cosmice de fond. Conform lui Hernández, ea se bazează pe măsurarea vitezei medii cu care atomii de hidrogen se îndepărtează de Pământ, în toate direcţiile, în spaţiul îndepărtat.

Cele mai performante observatoare ce vor putea aplica metoda de căutare "21-cm mapping" (denumită aşa pentru că hidrogenul emite unde electromagnetice cu lungimea de undă de 21 cm) nu sunt încă operaţionale. Când însă vor deveni, scriu cei doi autori, există speranţa că vor putea duce la identificarea stringurilor cosmice.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   big bang,   stringuri cosmice

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pantofii sport care „citesc” Google Maps

Pantofii sport care „citesc” Google Maps
Tehnologia îşi face loc tot mai mult în viaţa noastră de zi cu zi şi tinde să transforme cele mai simple activităţi. O companie indiană a inventat pantofii sport inteligenţi care se conectează la o...

Dinozaurii aveau pene! Cercetătorii au dovedit asta

Dinozaurii aveau pene! Cercetătorii au dovedit asta
După o lungă perioadă în care numeroase specii de dinozauri au fost imaginate ca fiind acoperite cu o piele solzoasă, descoperirea în Siberia a unei noi specii de dinozaur erbivor sugerează că, în lumea acestor...

Al 28-lea element necesar vieţii pe Pământ

Al 28-lea element necesar vieţii pe Pământ
Cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt au descoperit că ceea ce se credea până acum era greşit. Oamenii de ştiinţă ştiau că există 27 de elemente chimice, din cele 92 care sunt întâlnite în mod...

"Pilula uitării" va şterge amintirile neplăcute

"Pilula uitării" va şterge amintirile neplăcute
Pastila care şterge amintirile urâte ar putea deveni în curând realitate. Cercetătorii americani au descoperit că medicamentul folosit pentru tratamentul sclerozei multiple i-ar putea ajuta pe oameni să uite de ex...

Umbrele inteligente cu informaţii despre ploaie

Umbrele inteligente cu informaţii despre ploaie
Ce spuneţi de umbrelele inteligente care ar putea colecta informaţii despre ploaie? Ei bine, doctorul Rolf Hut, de la Delft University of Technology, Olanda, plănuieşte să transforme umbrelele în aparate de...

Invenţia minune care combate seceta

Invenţia minune care combate seceta
Cum este aparatul care transformă umezeala din aer, în apă pentru irigații? Un australian pe nume Edward Linacre a inventat sistemul de irigații Airdrop care extrage umiditatea din aer și o pune la dispoziția...

Samsung a stabilit data lansării următorului smartphone

Samsung a stabilit data lansării următorului smartphone
Samsung urmează să își prezinte următorul smartphone vîrf de gamă pe 5 august, iar rapoartele media spun că va fi vorba de Galaxy Note 20, relatează CNBC. Compania sud-coreeană dezvăluie, de obicei, noua...

SUA ar putea interzice mai multe aplicații chineze. TikTok în fruntea listei

SUA ar putea interzice mai multe aplicații chineze. TikTok în fruntea listei
Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunţat că autoritățile de la Washington analizează posibilitatea interzicerii unor aplicaţii chineze de social media, printre care TikTok, transmite Reuters. ''Nu...

NASA îşi redenumeşte sediul principal după prima ingineră afro-americană din agenţie

NASA îşi redenumeşte sediul principal după prima ingineră afro-americană din agenţie
NASA anunţă că sediul principal al instituţiei va primi numele lui Mary W. Jackson, prima ingineră afro-americană care a lucrat în agenţie. Jackson a făcut parte dintr-un grup foarte important de femei care...

Sediu NASA, redenumit după numele primei femei afro-americane care a lucrat ca inginer pentru stația spațială americană

Sediu NASA, redenumit după numele primei femei afro-americane care a lucrat ca inginer pentru stația spațială americană
Sediul din Washington al NASA va fi redenumit după numele primei femei afro-americane care a lucrat ca inginer pentru agenția spațială americană, Mary Jackson, a anunțat, miercuri, administratorul său general....

Lansarea noului rover NASA spre Marte a fost amânată pentru a doua oară

Lansarea noului rover NASA spre Marte a fost amânată pentru a doua oară
Lansarea noului rover Perseverance, care aparține NASA, spre Marte a fost amânată până pe 22 iulie din cauza unei „probleme de contaminare” a echipamentelor, a informat, miercuri, Agenția spațială...

Cercetători: Vaccinul împotriva COVID-19 are şanse mari să nu funcţioneze la persoanele în vârstă

Cercetători: Vaccinul împotriva COVID-19 are şanse mari să nu funcţioneze la persoanele în vârstă
Viitorul vaccin împotriva COVID-19 s-ar putea să nu dea rezultate foarte bune în cazul persoanelor în vârstă, cele care prezintă cel mai ridicat risc de a muri din cauza bolii, spun oamenii de ştiinţă...

HR-istul devenit „profiler”, care poate depista și elimina mincinoșii

HR-istul devenit „profiler”, care poate depista și elimina mincinoșii
Minciuni, cursuri fictive, diplome false și descrieri neconforme cu realitatea apar din ce în ce mai mult pe conturile de socializare ale celor care știu că o parte din piața de HR le ia în cconsiderare fără să...

Japonezii au scos cel mai puternic computer din lume!

Japonezii au scos cel mai puternic computer din lume!
Un supercomputer japonez, construit cu tehnologie Arm Ltd, furnizor de procesoare pentru smartphone-uri, a ocupat primul loc în topul celor mai puternice sisteme din lume, depășind sistemele ce folosesc procesoare...

Descoperire uimitoare la Stonehenge. Druizii au construit un cerc de stâlpi imenși

Descoperire uimitoare la Stonehenge. Druizii au construit un cerc de stâlpi imenși
Arheologii au găsit un cerc de stâlpi îngropaţi adânc în apropiere de Stonehenge, Marea Britanie, transmite Reuters. Pietrele de la Stonehenge, a căror semnificație este încă...
Serviciul de email marketing furnizat de