Julius Wagner

Julius Wagner s-a născut în martie 1857 în oraşul Wels din Austria. A urmat primii ani de şcoală la vechea şi renumita Schottengymnasium din Viena. Devenind interesat de medicină, a început studiile în domeniu la Universitatea din Viena, în 1874.

Premiul Nobel pentru Medicină 1927

Julius Wagner s-a născut în martie 1857 în oraşul Wels din Austria. A urmat primii ani de şcoală la vechea şi renumita Schottengymnasium din Viena. Devenind interesat de medicină, a început studiile în domeniu la Universitatea din Viena, în 1874. Din acelaşi an a început să studieze şi alături de profesorul Salomon Stricker, la Institutul de Patologie Generală şi Experimentală. În 1882 a părăsit institutul şi s-a axat pe cercetarea experimentală şi pe studiul animalelor de laborator.

MESERIE. După o scurtă perioadă petrecută la Departamentul de Boli Interne, Wagner a acceptat postul de asistent al profesorului Maximilian Leidesdorf la Clinica psihiatrică din Viena, cu toate că nu avea nici un fel de experienţă în acest domeniu. În 1887, l-a înlocuit pe Leidesdorf la conducerea clinicii, iar în 1889 a fost numit director al Clinicii Neuro-psihiatrice, unde şi-a început investigaţiile privind legătura dintre guşa endemică şi cretinism. La recomandarea sa, guvernul austriac a început co­mercializarea de sare iodată în zonele cele mai afectate de guşă endemică.

PUBLICAŢII. Dintre numeroasele lucrări publicate ale lui Julius Wagner-Jauregg trebuie menţionate “Manual de organote­rapie”, scris împreună cu Bayer, în 1914 şi “Preîntîmpinarea şi tratamentul paraliziei progresive prin inocularea malariei”. Wagner-Jauregg a fost foarte interesat şi de medicina legală şi aspectele legale ale nebuniei. A asistat la formularea legii care priveşte certificarea nebuniei, lege încă valabilă astăzi în Austria. Pentru recunoaşterea contribuţiei aduse medicinii legale, i-a fost prezentată diploma de doctor în drept.

Trăiesc împ

Studiile iniţiale ale lui Julius Wagner-Jauregg priveau originea şi funcţiile nervilor simpatici, urmate de cele cu privire la funcţia respiratorie a nervului vag. Totuşi, principalele cercetări care i-au ocupat timpul în întreaga carieră au fost legate de strădania de a vindeca bolile mintale prin inducerea febrei. În 1887, deja investigase sistematic efectele bolilor febrile asupra psihozelor, utilizînd tuberculina (descoperită de Robert Koch în 1890) şi antigenul ce provoacă erizipelul. Cum aceste metode de tratament şi altele similare nu dădeau rezultate satisfăcătoare, în 1917 a recurs la inocularea cu malarie, care s-a dovedit a fi un succes în cazul demenţei paralitice (numită şi “pareza generalizată a nebunului”), cauzată de neurosifilis. Această descoperire i-a adus lui Wagner-Jauregg Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1927 şi numeroase alte distincţii, printre care şi Premiul Cameron în 1935. În 1928, Wagner-Jauregg s-a retras din viaţa ştiinţifică.

CV

Data naşterii - 7 martie 1857

Locul naşterii - Wels, Austria

Carieră

1874-1880 – a studiat la Institutul de Patologie Generală şi Experimentală;

1883 – acceptă postul de asistent la Clinica Psihiatrică;

1889 – a fost numit profesor extraordinar la Facultatea de Medi­cină a Universităţii din Graz;

1893 – a devenit profesor de psihiatrie şi directorul Clinicii de Psihiatrie şi Boli Nervoase din Viena;

1927 – primeşte premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină;

27 septembrie 1940 – moare la Viena.