Juvenila Vitamină A

Descoperită în 1912-1914 de biochimiştii americani Elmer V. McCollum şi M. Davis de la Universitatea Wisconsin, vitamina A este solubilă în grăsimi şi are aspect cristalin, de culoare gălbuie.

Descoperită în 1912-1914 de biochimiştii americani Elmer V. McCollum şi M. Davis de la Universitatea Wisconsin, vitamina A este solubilă în grăsimi şi are aspect cristalin, de culoare gălbuie. Una dintre cele mai active forme ale vitaminei A se numeşte retinol, nume sub care mai este cunoscută această vitamină, şi se găseşte doar în alimentele de origine animală, în fructe şi în legume care conţin anumiţi carotenoizi (pigmenţi naturali de culoare roşie, portocalie şi galbenă). Corpul omului poate converti anumiţi membri ai familiei carotenoizilor, inclusiv beta-carotenul, alfa-carotenul şi gamma-carotenul în vitamina A. Aşa că nu ezitaţi să mîncaţi, pe lîngă ouă, ficat şi lactate grase, morcovi, usturoi, ceapă, grîu, roşii, piersici, agude, castane, banane, napi, ananas, cereale, coacăze, zmeură, dude, caise, lămîi, portocale, măceşe, precum şi fructe oleaginoase. În plus, alegeţi uleiurile vegetale, bogate în vitamina A. Spanacul i-a dat putere lui Poppey, aşa că alegeţi numaidecît aceste frunze în variantă preparată sau crudă, sub formă de salată!   

Vitamina A este prietenul de încredere al retinei, ea regăsindu-se aici în patru tipuri de fotopigmenţi. Tot ei i se datorează şi o serie de activităţi ale sistemului imunitar, precum şi creşterea şi dezvoltarea celulelor (chiar dacă acest mecanism nu este întrutotul înţeles de cercetători). Se ştie însă sigur cum procedează vitamina A în cadrul procesului de reproducere atît la femei, cît şi la bărbaţi, iar în prezent se cercetează rolul ei în procesele genetice.

Ca o concluzie, trebuie reţinut faptul că absenţa acestei vitamine atrage după o sine o sumedenie de neplăceri, printre care: leziuni oculare, oprirea creşterii oaselor şi scăderea solidităţii oaselor, slăbirea organismului prin denutriţie, stări de oboseală, scăderea rezistenţei la infecţii, modificări la nivelul pielii, al mucoaselor (care se usucă), al unghiilor (care se vor casa uşor) şi al părului (care se închide la culoare), tulburarea menstruaţiei, întărirea dureroasă a sînilor, dureri abdominale, migrene, nervozitate, nelinişte etc. Doza recomandată de vitamina A este de 2 miligrame pe zi, cu men­ţiunea că 100 de grame de ficat animal conţine între 3 şi 50 miligrame de vi­ta­mina A, 100 de grame de morcov – de la 3 la 9 miligrame de caroten, iar salata – între 4 şi 8 miligrame.

PUTERILE ŞOFRANULUI

Combinînd chimia organică cu modele compu­terizate şi tehnici de biologie moleculară, cercetătorii testează compuşi farmaceutici eficienţi împotriva cancerului de prostată şi a cancerului de sîn. Avînd la bază un compus al şofranului, experţii au reuşit să creeze o moleculă care, în condiţii de laborator, poate omorî celulele canceroase şi stopează înmulţirea lor. De secole întregi se vorbeşte despre puterea vindecătoare a şofranului, însă, prin simpla înghiţire a condimentului, substanţele active nu sînt absorbite bine de organism. Pînă în momentul actual s-au dezvoltat 40 de substanţe care conţin molecula tămăduitoare. Din acestea sînt rafinaţi compuşii cu structura cea mai potrivită pentru interacţiunea cu proteinele din activitatea celulară a cancerului.

EFECTE ÎNGRIJORĂTOARE

Conform ultimelor studii, adolescenţii care nu au un somn de calitate prezintă un risc crescut de prehipertensiune. Specialiştii sînt de părere că diminuarea calităţii şi cantităţii somnului este totuşi obişnuită la adolescenţi din cauza "invaziei aparaturii electronice în dormitor", pe care o folosesc în detrimentul celor nouă ore de somn necesare în această perioadă a vieţii. La studiul realizat au participat 238 de adolescenţi între 13 şi 16 ani, în general sănătoşi. Prehipertensiunea a fost întîlnită la 19 participanţi la studiu, alţi 14 adolescenţi prezentînd hipertensiune.

PRIETENUL ATLEŢILOR

Conform unui studiu publicat în The Times, cercetătorii britanici au descoperit că bicarbonatul de sodiu are efecte asupra rezistenţei fizice şi îmbună­tă­ţeşte viteza unei persoane, relatează Mediafax. "Bicarbonatul de sodiu este o sub­stanţă alcalină care favo­ri­zează creşterea PH-ului din sînge. Acesta re­duce aciditatea produsă la nivelul muşchilor în timpul eforturilor fizice şi al exerciţiilor anaerobe precum alergarea şi înotul, care cresc nivelul de acid lactic în cel mai scurt timp", explică Jona­than Folland, coordonatorul studiului. Efectele bicarbonatului nu sînt miraculoase, dar ajută la doborîrea unor recorduri cu una-două secunde şi s-ar dovedi un adevărat prieten pentru atleţi. Deşi nu este periculos, specialiştii avertizează că ingestia de bicarbonat de sodiu poate provoca dureri de stomac şi diaree.

OCHI ŞI URECHI LA ŞTIINŢĂ

Noi studii atacă neuroştiinţa convenţională şi su­gerează că sistemul vizual uman procesează sunetul, informează LiveScience. Bazele neuroştiinţifice ne spun că sistemul auditiv înregis­trează sunetele, în timp ce sistemul vizual se concentrează asupra elementelor vizuale. Conform noului studiu, dacă este necesar, creierul poate folosi sunetul pentru a vedea şi lumina pentru a auzi. Cercetătorii au dresat maimuţe să loca­lizeze lumina proiectată pe un ecran. Atunci cînd aceasta era foarte puternică, maimuţele o găseau foarte repede, însă, dacă era slabă, era nevoie de un timp îndelungat pentru localizare. Lumina slabă, însoţită de un sunet, era localizată foarte repede de subiecţi. Prin monitorizarea celor 49 de neuroni responsabili de stadiile timpurii ale procesării vizuale, cercetătorii au descoperit că, în momentul în care apărea lumina însoţită de sunet, neuronii reacţionau ca şi cum lumina ar fi fost mai puternică.  

LEACURI ALBASTRE

Parkinsonul şi Alzheimer ar putea fi tratate cu un leac vechi de sute de ani: albastrul de metilen, scrie Science Daily. Folosit în concentraţii foarte mici, acest medicament încetineşte îmbătrînirea celulară şi ajută funcţiile mitocondriale. "Rezultatele (studiului) sînt foarte încurajatoare. Am vrea să încercăm să prevenim declinul fizic şi cognitiv asociat cu îmbătrînirea. Unul dintre aspectele specifice Alzheimer este disfuncţia mitocondrială care poate fi tratată de albastrul de metilen. Descoperirile noastre indică faptul că, prin intensificarea funcţiilor, această substanţă măreşte rezerva mitocondrială a creierului esenţială în prevenirea tulburărilor legate de vîrstă", explică Hani Atamna de la Centrul de Cerce­tare din Oakland, California, autorul studiului.