Creierul fiecărui individ ar avea propriul său mod de a face conexiuni, iar identificarea acestora ar permite aplicarea unor metode mai eficiente de luptă împotriva anumitor boli. Această informaţie ar putea bulversa comunitatea ştiinţifică, este de părere slate.fr.
Cercetătorii afirmă, într-un studiu apărut în revista Nature Neuroscience, că au reuşit să stabilească profilul neurologic al mai multor indivizi datorită imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMF). Studiul s-a desfăşurat pe 126 de pacienţi, participanţi la "The Human Connectome Project", al cărui obiectiv este cartografierea creierului pentru a strânge date în vederea luptei împotriva unor boli ca autismul, Alzheimer sau schizofrenia. Activitatea lor cerebrală a fost testată în şase situaţii diferite: în stare de repaos, când ascultau o istorisire, încercând să rezolve probleme matematice etc.
Fiecărui participant la cercetare i-au fost analizate apoi conexiunile între 268 de regiuni ale creierului. Scopul experimentului a fost să se afle cum interacţionează regiunile. "Închipuiţi-vă că doi instrumentişti cântă în acelaşi timp. În loc să măsurăm forţa cu care cântă fiecare instrumentist, măsurăm sincronizarea muzicii lor", scrie Nature Neurosciences.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că fiecare activitate cerebrală ar fi unică, asemenea unei amprente digitale. Pornind de la IRMF, ei au putut identifica fiecare individ şi stabili capacitatea lor de a rezolva teste de logică.
Aceste progrese ar putea, cu timpul, să fie extrem de utile în prevenirea anumitor boli. Compararea activităţii cerebrale ale aceluiaşi individ în momente diferite ale vieţii ar permite stabilirea riscului pe care îl are pacientul să dezvolte boli ca schizofrenia, depresia sau Alzheimer. Ar fi o soluţie pentru a depista mai bine persoanele susceptibile să se îmbolnăvească de aceste patologii.AGERPRES