Cinci personalități de origine română au câștigat trofeul oferit de Academia Regală de Știință din Suedia.
Primul dintre aceștia a fost George Emil Palade.
Povestea lui a început la Iași, în 1912. S-a născut într-o familie de profesori și a ales să studieze medicina la București, pe care a absolvit-o cu o lucrare adaptarea organelor delfinilor la mediul marin.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta s-a înrolat în corpul medical al Armatei Române, cu gradul de locotenent.
Palade plecat în SUA în 1946 împreună cu soția sa, Irina Malaxa, fiica industriașului Nicolae Malaxa. S-a angajat cercetător la Universitatea Rockefeller din New York.
A devenit specialist în domeniul biologiei celurare, iar în 1974 a primit premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină, împreună cu o echipă din care mai făceau parte medicii belgieni Christian de Duve şi Albert Claude. Distincția a fost oferită pentru descoperirile cu privire la organizarea funcţională a celulei, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.
George Emil Palade a murit în California, la 8 octombrie 2008, la vârsta de 96 de ani.
Ioan Moraru
Este singurul român care se afla în țară atunci când a obținut prestigiosul trofeu. S-a născut în 1927 la Dârlos, din județul Sibiu, și a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj.
În 1985, Ioan Moraru, împreună cu echipa din care mai făceau parte rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown, a primit premiul Nobel pentru Pace. Cei trei erau membri ai organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” și au realizat un studiu cu privire la consecinţele unui război nuclear.
Însă regimul comunist i-a interzis să participe la festivitatea de decernare a premiului Nobel.
Ioan Moraru a murit în timpul Revoluţiei, pe 19 decembrie 1989, la Bucureşti.
Elie Wiesel
S-a născut la 30 septembrie 1928, în Sighetu Marmaţiei, într-o familie de evrei.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, familia scriitorului a ajuns în Lagărul de exterminare de la Auschwitz. El şi-a pierdut părinţii şi sora mai mică în lagăr.
Ellie Weisel a reuşit să supravieţuiască, iar la 11 aprilie 1945 a fost eliberat de armata americană. Deşi credea că şi-a pierdut întreaga familie, Elie Wiesel și-a regăsit două dintre surori într-un orfelinat din Franţa.
Cea mai cunoscută carte a sa este "Noaptea", operă autobiografică despre timpul petrecut în lagărul nazist. Cartea lui Elie Wiesel este recunoscută ca fiind una dintre cărţile fundamentale ale Holocaustului. În anul 1986, Elie Wiesel a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Herta Muller
Comitetul Nobel a decis să-i acorde premiul pentru Literatura în 2009 scriitoarei române de origine germană.
S-a născut în judetul Timis din părinți șvabi și a urmat studii de limba germană şi literatura romana la Universitatea din Timișoara.
În România comunistă, familia Muller a fost persecutată, mama Hertei, fiind deportată în lagărul Novo – Gorloka din URSS. În anul 1987 ea a emigrat în Republica Federală Germania (RFG).
În anul 2009, Herta Muller a publicat romanul „Leagănul respiraţiei”, în care explică felul în care au fost deportaţi germanii originari din România în Uniunea Sovietică. În același an a primit Premiul Nobel pentru Literatură, pentru "densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.
Stefan Walter Hell
S-a născut la 23 decembrie 1962, la Arad, tot într-o familie de şvabi.
La fel ca şi Herta Muller, acesta a părăsit România comunistă şi s-a mutat în anul 1978 în RFG. A absolvit chimia la Universitatea din Heidelberg în 1987. Este director în cadrul Institutului Max Planck de Chimie Biofizică din Gottingen.
În anul 2014, împreună cu cercetătorii americani Eric Betzig şi William Moerner, Stefan Walter Hell a obţinut premiul Nobel pentru Chimie, „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super – rezoluţie”, potrivit antena3CNN.