Lev Davidovici Landau s-a născut într-o familie de evrei din Baku, Azerbaidjan. Cunoscut de foarte devreme ca un copil minune al matematicii, Landau însuşi menţionează mai târziu că nu-şi poate aduce aminte foarte bine de perioada în care nu era familiar cu calculele matematice. A terminat liceul la 13 ani, după care a urmat un an la un colegiu economic din Baku, deoarece părinţii săi au considerat că este prea mic pentru facultate. În 1922 s-a înscris la Universitatea de Stat din orşaul său natal, unde a urmat, simultan, fizică, matematică şi chimie.
CONTRIBUŢIE. Mai târziu, deşi a rămas fascinat de domeniu, a renunţat la chimie şi s-a făcut cunoscut în fizica teoretică. Printre realizările sale cele mai de seamă se numără contribuţia la descoperirea metodei matricei de densitate din mecanica cuantică, la teoria diamagnetismului din mecanica cuantică, teoria superfluidităţii, la teoria superconductivităţii Ginzburg-Landau, etc. În 1962 a primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirea teoriei matematice a superfluidităţii heliului lichid II la o temperatură sub -270,98şC (2,17 K). Landau a introdus "Minimum teoretic", un examen pe care studenţii îl susţineau înainte de a intra la facultate şi care acoperea toate aspectele fizicii teoretice. Scopul era acela de a crea fizicieni adevăraţi, nu specialişti cu orizonturi limitate.
CV
DATA NAŞTERII: 22 ianuarie 1908LOCUL NAŞTERII: Baku, U.R.S.S., astăzi Azerbaidjan
CARIERĂ
1932-1937 – a condus departamentul teoretic al Institutului Fizico-Tehnic din Ucraina;
1937 – primeşte postul de director al Departamentului tehnic de la Institutul pe Probleme de Fizică din cadrul Academiei de Ştiinţe a URSS din Moscova;
1962 – este laureat al Premiului Nobel pentru Fizică;
1 aprilie 1968 - încetează din viaţă la Moscova
Superfluiditatea este o fază a materiei sau descrierea capacităţii de căldură în care sunt observate efecte neobişnuite la lichide. După scurt timp nivelul de heliu II din cele două containere (foto) va fi acelaşi
Citește pe Antena3.ro