Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eroziunea de coastă ameninţă sute de situri arheologice antice in jurul coastelor Marii Britanii, informează The Independent. Istoricii britanici au inceput o cursă disperată pentru a salva siturile aflate pe coastele insulei. Fermierii şi vănătorii din neolitic, ce au locuit in zona actualei localităţi Skara Brae, şi-au construit cu atenţie casele, la mai mult de un kilometru şi jumătate de plajă, pentru a se apăra de furtunile reci, care măturau intreg golful Skaill.
Eroziunea de coastă ameninţă sute de situri arheologice antice in jurul coastelor Marii Britanii, informează The Independent. Istoricii britanici au inceput o cursă disperată pentru a salva siturile aflate pe coastele insulei. Fermierii şi vănătorii din neolitic, ce au locuit in zona actualei localităţi Skara Brae, şi-au construit cu atenţie casele, la mai mult de un kilometru şi jumătate de plajă, pentru a se apăra de furtunile reci, care măturau intreg golful Skaill. După 5.000 de ani insă, cei care au grijă de cea mai completă aşezare neolitică din Europa işi văd comoara lovită de un flagel mai dur decăt timpul: eroziunea. Incet, dar sigur, marea s-a apropiat de aşezarea din neolitic, ameninţănd să distrugă in doar căţiva ani ceea ce nu au reuşit cinci milenii. Riscul de distrugere este atăt de mare, incăt istoricii se găndesc să mute aşezarea, piatră cu piatră, in interiorul insulei.
Citește pe Antena3.ro
Aerul mai curat vine din Parlamentul European
Comisia pentru Mediu din Parlamentul European a adoptat un raport privind calitatea aerului. In document se stipulează că este nevoie de o serie de norme superioare ale calităţii aerului in statele Uniunii. Recomandările se referă, in special, la scăderea poluării şi la o flexibilitate legislativă mai mare, care să permită statelor membre să adopte standarde mai stricte. "Limitele votate sunt mult mai bune decăt propunerile Comisiei Europene", a declarat Holger Krahmer, raportor al PE, care face parte din familia liberală germană. "Obligaţia de a lua măsuri rapide poate fi inlocuită de măsuri care să acţioneze direct la sursă, cum ar fi scăderea emisiilor de particule de materie in domenii ca agricultura", a mai spus europarlamentarul german.
Oamenii mlaştinilor se intorc acasă
Izgoniţi de Saddam de pe pămănturile lor mocirloase din sudul Irakului, oamenii mlaştinilor au inceput să se intoarcă acasă. După ce şi-au trăit viaţa aici, generaţie după generaţie, timp de mii de ani, Saddam i-a alungat in 1991, pentru că voia să devieze cursurile fluviilor Tigru şi Eufrat şi să transforme zonele mocirloase şi sărate in deşert, izgonindu-i astfel pe oamenii mlaştinilor, care erau consideraţi paria societăţii şi, deci, o ruşine pentru "măcelarul de la Bagdad".
Eforturi comune pentru zonele costale
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie şi din alte state europene sunt de părere că doar printr-un efort comun internaţional pot fi salvate regiunile grav afectate de incălzirea climatică. Istorici, arheologi şi experţi in protecţia mediului au convenit zilele trecute că multe locaţii cu incărcătură istorică de pe teritoriul intregii Europe ar putea pur şi simplu dispărea de pe faţa Pămăntului dacă nu se iau măsuri urgente. Pentru Marea Britanie, dar şi in cazul altor ţări, viitorul nu se anunţă foarte strălucit. Se estimează că nivelul apelor mărilor din jurul insulei ar putea creşte cu aproximativ un metru pănă la sfărşitul acestui secolul, iar in anumite regiuni britanice coasta se va resorbi intr-un ritm alarmant.
Proiect elveţian pentru Madagascar
O grădină zoologică din Zürich a iniţiat, in urmă cu zece ani, un proiect de conservare a pădurilor umede din Madagascar. Au fost investiţi 100.000 de dolari pe an şi tot mai mulţi locuitori ai Madagascarului au fost incurajaţi să adopte metode agricole moderne care să nu afecteze mediul. De altfel, de tăierea masivă a copacilor au fost responsabili fermierii care işi doreau extinderea suprafeţelor agricole. La Zürich, experţii au creat chiar o copie fidelă a pădurii tropicale, pe care au denumit-o Masoala, pentru a putea studia mai uşor ecosistemul specific.
