Mari regine din Egipt

Se spune că în spatele fiecărui bărbat puternic se află o femeie. Dar în spatele unei naţiuni puternice?

Arheologii egipteni şi europeni au descoperit statuia gigantică a reginei-faraon Tiy, soţia faraonului Amenhotep al III-lea din dinastia a XVIII-a. Statuia, cu o înălţime de 3,62 de metri, a fost găsită în apropierea Coloşii Memnon, înalţi de aproximativ 20 de metri. Coloşii vegheau un mare templu dedicat lui Amenhotep al III-lea, care a fost distrus într-un cutremur devastator în primul secol al erei noastre. Acum, aceştia păzesc drumul spre faimoasa Vale a Regilor. Alături de imensa statuie au fost descoperiţi doi sfincşi care îi reprezintă pe Amenhotep al III-lea şi pe regina sa Tiy şi zece statui din granit negru care o înfăţişează pe zeiţa cu cap de leu Sekmet.

Ce l-a determinat pe Amenhotep să-i construiască soţiei sale statui atât de impunătoare şi să o reprezinte în picturi având aceeaşi înălţime ca el? În Egiptul Antic acest gest era rar şi arăta importanţa şi statutul persoanei apropiate faraonului. Tiy şi Nefertari au fost singurele regine zeificate încă din timpul vieţii.

Nefertari a fost cea mai importantă dintre cele opt soţii ale lui Ramses al II-lea. Deşi la acea vreme în Egipt erau la modă căsătoriile avantajoase, care asigurau alianţe, se pare că această căsătorie a fost una atipică. Importanţa reginei era de necontestat, poate datorită faptului că uniunea dintre Nefertari şi Ramses al II-lea s-a produs când Nefertari avea doar 13 ani, iar Ramses 15, înainte ca acesta să devină faraon. Mormântul lui Nefertari, QV66, este cel mai mare şi mai spectaculos din Valea Reginelor. Lângă templul lui Ramses de la Abu Simbel se află un templu mai mic dedicat soţiei faraonului şi zeiţei Hathor, fapt neobişnuit pentru că templele nu se ridicau decât pentru zei.

Nu e de mirare că faraonii egipteni apreciau foarte mult femeile de lângă ei.

PREŢUIRE. Deosebite prin frumuseţe sau prin inteligenţă, unele dintre ele continuă să reprezinte idealuri feminine. Nefertiti, regina egipteană devenită faimoasă după descoperirea bustului care se află în prezent la Altes Museum din Berlin, reprezintă încă un ideal de frumuseţe. Tradus mot-a-mot, numele său înseamnă “cea frumoasă (cea perfectă) a sosit”. Nefertiti a fost prima soţie a faraonului Amenhotep al IV-lea, sau Akhenaton. În timpul lui Amenhotep al IV-lea,  Nefertiti a avut o foarte mare contribuţie la revoluţia religioasă promovată de soţul ei. În această perioadă s-a trecut de la venerarea lui Amon la venerarea discului solar Aton. Dovezi arheologice arată că, în al 12-lea an al domniei lui Amenhotep al IV-lea, Nefertiti a fost ridicată la rangul de co-regentă, devenind astfel la fel de importantă ca faraonul. În ceea ce priveşte moartea reginei Nefertiti, arheologii nu pot decât să facă presupuneri. Unii sunt de părere că a murit în timpul domniei lui Amenhotep, alţii cred că a domnit şi după moartea sa, sub numele de Ankhkheperure Neferneferuaton, până la începutul domniei lui Tutankamon.

FINAL ISTORIC. O altă celebritate a fost Cleopatra. Deseori, ea a fost descrisă ca o femeie de o frumuseţe răpitoare. Se pare totuşi că nu prin frumuseţe cucerea, ci prin inteligenţă. Cleopatra a VII-a era fiica lui Ptolemeu al XII-lea, faraonul de origine elenă în perioada căruia Egiptul a cunoscut cea mai îndelungată perioadă de corupţie şi lăcomie. În contrast cu felul în care îşi conducea poporul, Ptolemeu s-a îngrijit foarte mult de soarta şi educaţia celor şase copii ai săi. Beneficiind de profesori personali, Cleopatra a studiat filosofia, literatura, arta, muzica, medicina şi a ajuns să vorbească şase limbi: egip­tea­nă, aramaică, etiopiană, greacă, latină şi ebrai­că. A fost plăcută de poporul pe care îl conducea pentru că se adresa oamenilor în limba egipteană, nu în greacă, asemenea predecesorilor săi. După un şir de execuţii, la moartea lui Ptolemeu, tronul Egiptului a fost ocupat de Cleo­patra şi fratele ei mai mic Ptolemeu al XIII-lea. Pentru a deveni conducătoare unică, Cleopatra l-a înlăturat pe fratele său cu ajutorul lui Caesar, venit în Egipt pentru a-l transforma în provincie romană. Sedus de Cleopatra, acesta a sfârşit prin a o ajuta să-şi păstreze tronul. După moar­tea lui Caesar, Cleopatra a devenit amanta succesorului său, Marcus Antonius, asigurându-şi astfel o domnie continuă. După moartea lui Anto­nius, ameninţată cu umilinţa de Octavianus, Cleopatra s-a sinucis, încheind şirul faraonilor în Egipt.

ÎNTÂIETATE. Însă Egiptul se mândreşte şi cu un record neobişnuit pentru Antichitate: prima femeie faraon din istorie, Hatshepsut. După moartea celor doi fraţi ai săi, la moartea lui Tuthmose I, Hatshepsut a fost singura care putea prelua puterea. A condus Egiptul timp de 15 ani, iar pentru a putea stăpâni revoltele poporului a luat imaginea unui bărbat, purtând haine specific masculine şi chiar o barbă falsă. Pentru a fi sigură că imaginea sa de conducătoare va rămâne în timp, a construit unul dintre cele mai impozante temple din Valea Regilor, pe platoul înalt din Deir-el-Bahri.