Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Studii recente relevă faptul că "aţipind timp de oră" persoanele respective îşi revigorează activitatea cerebrală, proces care contribuie la mărirea capacităţii de a acumula cunoştinţe noi. Pe de altă parte, o stare de veghe prelungită poate provoca o încetinire a activităţi desfăşurate la nivel cerebral şi o scădere a puterii de concentrare.
Astfel, potrivit lui Matthew Walker, profesor de psihologie la Universitatea Berkeley, California, "aţipirea" nu doar că echilibrează lipsa prelungită de somn, dar permite şi înregistrarea şi prelucrarea mai facilă a unor date noi.SOMNUL ÎN "REPRIZE"
În cadrul studiului au participat 39 de persoane adulte care au fost împărţite în două grupuri: cele care obişnuiau să aţipească la amiază şi cele care nu aveau această deprindere. La orele amiezii, subiecţilor le-au fost atribuite o serie de sarcini care aveau rolul de a le solicita regiunea hipocampusului, o zonă cerebrală specializată în depozitarea amintirilor legate de fapte reale. Reprezentanţii ambelor grupuri au obţinut rezultate comparabile la testul respectiv. La ora 14:00 persoanele din grupul "somnoroşilor" au aţipit timp de 90 de minute, în timp ce reprezentanţii celuilalt grup au rămas în stare de veghe. Ulterior, la ora 18:00, în aceeaşi zi, participanţii au efectuat o nouă şedinţă de învăţarea a unor noţiuni noi. Indivizii care nu aţipiseră au dovedit o capacitate mai redusă de acumulare a datelor. În schimb, cei care au aţipit, au înregistrat o ameliorare sensibilă a performanţelor.
Există oameni de ştiinţă care susţin că "moţăiala" este un proces normal. Rezultatele cercetărilor au confirmat ipoteza savanţilor potrivit căreia somnul este necesar oamenilor pentru a le şterge amintirile "de scurtă durată" stocate la nivel cerebral pentru a face loc unor noi informaţii. Cercetări anterioare stabiliseră că amintirile bazate pe fapte reale sunt stocate, teporar, în hipocampus, înainte de a fi trimise în regiunea cortexului prefrontal, unde există o capacitate mai mare de stocare.
"INBOX CEREBRAL"
Walker susţine că hipocampusul poate fi comparat cu inboxul unei adrese de e-mail care, atunci când este plin, trebuie golit. Astfel, moţăiala "şterge" aceste e-mail-uri pentru ca în regiunea respectivă să poată ajunge mai multe "mesaje". Aţipind, informaţiile respectiv sunt mutate în alt "folder". Cercetările recente sugerează ipoteza potrivit căreia ştergerea amintirilor are loc atunci când persoanele care obişnuiesc să aţipească se află într-un anumit stadiu al somnului.
Electroencefalogramele, analize ce măsoară activitatea electrică la nivel cerebral, au evidenţiat faptul că revigorarea capacităţii de memorare este legată de stadiul al doilea al somnului, fără Mişcări Rapide ale Ochilor, care se instalează între somnul profund (fără MRO) şi cel în care subiectul visează (cu RMO). Anterior, procesele petrecute în această etapă a somnului nu erau clare, dar studiul menţionat relevă motivul pentru care oamenii se află, în cea mai mare a timpului în care dorm, în cel de-al doilea stadiu de somn.
Walker şi echipa sa intenţionează să studieze dacă reducerea timpului de somn reclamată de unele persoane odată cu înaintarea în vârstă este legată de scăderea capacităţii de învăţare. Rezultatele cercetărilor pot fi utile în studierea unor afecţiuni precum Boala Alzheimer.
Citește pe Antena3.ro
