O activitate ce presupune prezenţa regulată în faţa unui birou, timp de opt-zece ore zilnic, poate avea consecinţe nefaste asupra celor care o efectuează. Potrivit cercetătorilor Universităţii din Montreal, funcţionarii care efectuează muncă de birou au devenit mai puţin activi, de-a lungul ultimelor trei decenii, fapt ce explică înmulţirea numărului de persoane afectate de obezitate în rândurile acestora.
PARADOXURI
Potrivit lui Carl-Étienne Juneau, cercetător în cadrul Departamentului de Medicină Preventivă şi Socială a instituţiei de învăţământ menţionate, deşi oamenii consumă hrană mai bună şi efectuează mai multe exerciţii fizice decât în anii '70 ai secolului trecut, aceştia sunt afectaţi, în număr tot mai mare, de obezitate. Specialistul este de părere că viaţa profesională a persoanelor angajate este puternic influenţată de fenomenul respectiv. Juneau şi colegii săi au folosit rezultatele furnizate de Institutul Canadian de Statistică pe baza răspunsurilor a 132.000 de subiecţi.
Cercetătorul canadian e de părere că lipsa activităţii fizice în timpul orelor petrecute la serviciu constituie cauza creşterii numărului cazurilor de obezitate cu 10% între anii 1978 şi 2009 în rândul celor care stau, în majoritatea timpului, la birou. Omul de ştiinţă a ţinut să menţioneze şi o concluzie paradoxală desprinsă în urma întocmirii studiului. Deşi specialiştii se aşteptau ca dezvoltarea urbană să provoace o creştere a numărului de persoane „dependente de maşină", un număr tot mai mare de locuitori ai oraşelor, atât de sex feminin, cât şi masculin, au început să desfăşoare activităţi mai sănătoase, precum mersul pe jos sau deplasarea cu bicicleta.
„ERUPŢII" DE MIŞCARE
Juneau recomandă pentru combaterea sedentarismului şi prevenirea instalării obezităţii în cazul persoanelor care desfăşoară o activitate de birou o soluţie complexă. Aceasta presupune combinarea sportului, activităţii profesionale cotidiene şi a transportului. De exemplu, specialistul consideră mult mai eficientă efectuarea unor reprize scurte de exerciţii fizice decât concentarea efortului într-o singură etapă prelungită. El recomandă, de asemenea, efectuarea unor plimbări în pauza de masă şi urcarea sau coborârea repetată a scărilor de la locul de muncă. Juneau consideră că exerciţiile fizice la locul de muncă nu mai pot constitui o activitate individuală, fiind recomandată efectuarea lor în grup. Specialistul canadian a adus în sprijinul teoriei sale ideea reducerii taxelor pentru părinţii care-şi înscriu copiii la cursuri de educaţie fizică. O iniţiativă asemănătoare ar putea fi adoptată şi în cazul adulţilor la locul lor de muncă.