Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În noaptea de 10 spre 11 martie, la ora 02:22 a.m., Endeavour s-a desprins cu putere de Pământ. Lansarea a avut loc la Cape Canaveral, în statul american Florida. În aproximativ două zile, Endeavour a parcurs 340 de kilometri.
În noaptea de 10 spre 11 martie, la ora 02:22 a.m., Endeavour s-a desprins cu putere de Pământ. Lansarea a avut loc la Cape Canaveral, în statul american Florida. În aproximativ două zile, Endeavour a parcurs 340 de kilometri. Până la Staţia Spaţială Internaţională.
Cu şapte astronauţi la bord, Endeavour a părăsit Terra pentru o misiune complexă de 16 zile. “S-a mai întâlnit” cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi în trecut, dar niciodată nu a petrecut atâtea zile alături de ea. NASA a prevăzut încă zece zboruri pentru finalizarea construcţiei ISS (proiect în valoare de 100 de miliarde de dolari, la care participă 17 ţări) până la 30 septembrie 2010.
Lansarea de la 11 martie a avut loc la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, Florida. Naveta s-a desprins de Pământ la ora locală 02:22 (06:28 GMT). Este prima dată din 2006 când o navetă “îşi ia zborul” pe timp de noapte. Emoţiile s-au intensificat când, la zece secunde după decolare, scutul termic al navetei a suferit un şoc. Potrivit NASA, scutul ar fi fost avariat de un obiect neidentificat, care nu a provocat însă distrugeri, pentru că viteza navetei nu era mare în acel moment.
PIRUETA. Joi, 13 martie, dis-de-dimineaţă, Endeavour s-a întâlnit cu ISS, a făcut în jurul ei câteva piruete şi-apoi s-a conectat la Staţia Spaţială. Cele 300 de fotografii digitale pe care rezidenţii de pe ISS le-au făcut la partea inferioară a Endeavour le-au servit specialiştilor de la Centrul Kennedy pentru observarea eventualelor stricăciuni ale scutului termic.
Mecanicul. Endeavour a întârziat 40 de minute pe ISS. Dar pe cine mai interesa? Prima parte a misiunii – lansarea cu tot tacâmul şi toate emoţiile – s-a dovedit un succes. Astronauţii au avut ocazia să-şi dea mâna cu cei trei rezidenţi de pe ISS, aflată la aproximativ 340 de kilometri deasupra Asiei de Sud-Est. Vineri, astronauţii au avut prima ieşire în spaţiu şi prima încercare de a monta, pe ISS, braţele lungi ale “mecanicului” Dextre, un robot canadian cu două braţe de câte 3,35 metri lungime. Dextre poate asambla componente mai mici (cât o carte de telefon) sau mai mari (cât o cabină de telefon).
SPERANŢĂ. Scopul astronauţilor de pe Endeavour a constat în livrarea pe ISS a unor roboţi şi a unor elemente necesare pentru asamblarea laboratorului japonez Kibo (“Speranţă”, în toponimia niponă), care este atât de voluminos încât Endeavour trebuie să efectueze mai multe zboruri până la ISS pentru a întregi sistemul, care va permite efectuarea unor experimente de microgravitaţie pentru pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj uman pe Lună şi Marte. Cea de-a doua parte a lui Kibo, un cilindru gros presurizat cu o lungime de 11,2 metri, un diametru de 4,4 metri şi o greutate de 15,9 tone va fi livrat pe ISS cu naveta Discovery la sfârşitul lunii mai. Cel de-al treilea element al lui Kibo, nonpresurizat, va fi adus pe ISS în martie 2009. Japonia, care a investit circa 2,8 miliarde de dolari pentru Kibo, devine astfel membru cu drepturi depline al ISS, alături de Statele Unite, Rusia şi Europa. Echipajul de pe Endeavour şi rezidenţii de pe ISS au încheiat ziua cu succes, potrivit
NASA. Ei au reuşit să instaleze în şapte ore secţiunea de presurizare a Modulului de Logistică Japonez (JLP), care va servi drept depozit pentru materiale şi echipamente. Printre obligaţiile astronauţilor se află şi testarea unui dispozitiv şi a unui nou adeziv pentru eventualele defecţiuni survenite la lansare la plăcuţele de siliciu, care sunt componente ale scutului termic al navetei. Dispozitivul şi adezivul sunt tehnologii de ultimă oră, dezvoltate după accidentul navetei Columbia din 2003.
