Noaptea lui Iuri

Între 4 şi 12 aprilie, pasionaţii de astronomie şi nu numai ei sărbătoresc „Noaptea lui Iuri", în memoria primului zbor al unui om în spaţiu (Iuri Gagarin, 12 aprilie 1961), precum şi a primului zbor pe orbită a unei navete americane - Columbia (12 aprilie 1981). Evenimentul are loc în contextul Anului Internaţional al Astronomiei şi al aniversării a 500 de ani de la naşterea rachetistului sas Conrad Haas din Sibiu.

Născut la 9 martie 1934 într-o familie mai puţin înstărită - părinţii săi lucrau la cooperativă, Iuri Alekseievici Gagarin şi-a exprimat interesul pentru spaţiu încă din tinereţe. Inteligent, şi plin de zel, tânărul s-a folosit de profesorul său de matematică ca de un exemplu demn de urmat. După terminarea studiilor gimnaziale urmate la Liberţ, Iuri a lucrat ca metalurg turnător şi apoi s-a înscris la liceul aerotehnic din Saratov, unde a avut ocazia să înveţe să piloteze avioane. După absolvire, în 1955, Iuri Gagarin a urmat {coala de piloţi din Orenburg şi a devenit pilot pe MiG-15. Terminarea studiilor la această instituţie de învăţământ i-a asigurat un post la baza aeriană de la Lustari, din regiunea Murmansk, în apropiere de graniţa ruso-norvegiană. S-a dovedit iscusit, astfel că oână în 1959, el a primit gradul de locotenent senior. Un an mai târziu, la 7 martie 1960, Iuri a fost selectat să participe la programul spaţial sovietic Vostok. Gagarin părea de la bun început candidatul perfect - avea vârsta până în 30 de ani, înălţimea până în 1,70 metri, greutatea până în 70 de kilograme. Au fost 3.000 de tineri care au aplicat pentru cele 20 de locuri „puse la bătaie" de autorităţile spaţiale sovietice. Iar Iuri s-a aflat printre câştigători. Până la misiunea ambiţioasă din aprilie 1961, el a urmat o serie de antrenamente şi alte procese de selecţie. La 6 ianuarie 1961, un nou proces de selecţie avea să dea fiori candidaţilor. {ase dintre cei 20 de tineri aleşi iniţial (Bîkovski, Nikolaiev, Gagarin, Popovici, Neliubov şi Titov) urmau să dea examenul vieţii lor. |n final, două nume circulau pe buzele tuturor: Iuri Gagarin şi Gherman Titov. Dar unul singur avea să ajungă în spaţiu la bordul unei capsule de mici dimensini, iar decizia a fost luată până la mijlocul lui martie 1961.



La 12 aprilie, capsula Vostok 1 a decolat de pe cosmodromul din Baikur din Kazahstan, dimineaţa la ora 07.07. Responsabilii de la cosmodrom pregătiseră trei comunicate de presă - două pentru cazul în care misiunea lui Gagarin ar fi eşuat şi unul pentru cazul în care misiunea de orbitare ar fi fost un succes răsunător. La bordul vehiculului, cosmonautul nu avea independenţă de zbor, în sensul că toate comenzile erau automate. Exista însă un plic sigilat, ascuns în compartimentul etanşeizat, unde se afla combinaţia de deblocare a comenzilor de la bord pentru situaţia în care capsula ar fi scăpat de sub control. A efectuat un zbor de o oră şi 48 de minute în jurul Terrei, la o altitudine de 250 de kilometri, şi a revenit la sol aproximativ la ora 08.05. După intrarea în atmosferă, Gagarin s-a catapultat şi a coborât cu paraşuta, aşa cum fusese planificat iniţial. Maniera de revenire la sol a cosmonautului a fost negată mulţi ani de autorităţile sovietice, pentru că, în acea perioadă, nu se accepta o altă variantă decât cea a aterizării la bordul capsulei.

Misiunea Vostok 1


A fost prima şi ultima dată când Gagarin a ajuns în spaţiu. După şapte ani, Iuri Gagarin, erou al URSS, a murit într-un context misterios. Potrivit versiunii oficiale, în dimineaţa zilei de 27 martie 1968, avionul MiG-15 în care Gagarin efectua un zbor de antrenament s-a prăbuşit înainte de aterizare, într-o pădure de lângă satul Novoselovo, în regiunea Vladimirskoe. Gagarin şi Vladimir Serughin, instructorul care zbura împreună cu eroul, au pierit în catastrofă. Iniţial, Brejnev a decis închiderea dosarului morţii lui Gagarin pentru a pune capăt numeroaselor speculaţii - circula chiar varianta că un obiect zburător neidentificat ar fi cauzat prăbuşirea avionului de vânătoare. |n 1986, s-a anunţat că aparatul MiG-15 a căzut din cauza unor turbulenţe create de un interceptor Su-11 Fishpot-C. |n martie 2003, în urma declasificării unor documente, s-a arătat că atât KGB, cât şi Armata efectuaseră fiecare câte o anchetă în cazul morţii lui Gagarin. Potrivit investigaţiei realizate de KGB, responsabili pentru accident au fost operatorii din turnul de control de la baza care deţinea avionul MiG-15, în sensul că lui Gagarin îi fuseseră furnizate informaţii false despre condiţiile meteorologice din acea zi. Ancheta KGB a concluzionat că avionul în care se afla cosmonautul sovietic s-a prăbuşit fie din cauza unei păsări, fie a unui alt aparat aflat în apropiere.

Într-o carte publicată în 2004 - „Cele două părţi ale Lunii", Alexei Leonov povesteşte că, în data de 27 martie 1968, când se afla la bordul unui elicopter în acelaşi interval de timp în care Gagarin zbura cu MiG-ul său, a auzit două bubuituri. Coroborând alte teorii, Leonov susţine că avionul de vânătoare a fost perturbat de un aparat Suhoi-15 Flagon, care zbura la o altitudine foarte mică şi care a trecut, cu o viteză uimitoare, la o distanţă de 10-20 de metri pe lângă MiG-15. Turbulenţa rezultată i-ar fi adus moartea lui Gagarin. Prima bubuitură ar fi fost justificată prin momentul în care Suhoiul ar fi atins viteza sunetului, iar a doua - prin momentul în care avionul lui Gagarin s-a prăbuşit. |n 2007, Kremlinul a refuzat să deschidă o nouă anchetă referitoare la prăbuşirea misterioasă din 1968.



La douăzeci de ani după ce omenirea a experimentat primul zbor al unui om în spaţiu, în dimineaţa zilei de 12 aprilie 1981, doi astronauţi americani se pregăteau pentru o nouă aventură. La bordul Columbiei, prima navetă spaţială a flotei NASA, John Young, un veteran al zborurilor spaţiale, şi pilotul Bob Crippen aveau să petreacă două zile de neuitat în spaţiu.

IN MEMORIAM
Lumea întreagă aniversează cele două momente care au ambiţionat cursa spaţială. Nord şi sud-americani, africani, europeni, australieni şi asiatici organizează, între 4 şi 12 aprilie evenimente tematice. {i România s-a înscris pe listă: de la Arad, Bârlad, Bucovăţ, Cluj-Napoca, Deva, Lugoj, până la Constanţa, Oradea, Sibiu, Timişoara, Turda şi Zalău.

Ediţia de anul acesta a „Nopţii lui Iuri" este asociată, în România, cu aniversarea a 500 de ani de la naşterea sibianului Conrad Haas, constructor de rachete în epoca medievală sau, aşa cum spunea sasul însuşi „guard de artilerie şi turnător de tunuri al Majestăţii sale imperiale şi regale romane a coroanei maghiare". |n „Coligatul de la Sibiu", manuscrisul lui Haas, acesta se prezintă ca fiind inventatorul „rachetei în trepte", precum şi al lansatorului de rachete (ambele principii sunt folosite în zilele noastre, n.r.). Blogul http://noaptealuiyuri.blogspot.com/ (în limba română) şi website-ul http://yurisnight.net/ (în limba engleză) oferă mult mai multe informaţii celor interesaţi.