x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Noi suntem X-Men!

Noi suntem X-Men!

de Radu Popa    |    23 Iun 2011   •   21:00
Noi suntem X-Men!

Se pare ca, deseori, realitatea intrece fictiunea. Cercetatorii britanici au des­coperit ca, in mod paradoxal, fiintele umane au mai multe trasaturi comune cu personajele celebrei serii de filme X-Men decat crezusera anterior. Cercetatorii Universitatii Cambridge au constatat ca fiecare om poseda circa 60 de mutatii in propriul cod genetic.

Teorii contradictorii. Specialistii institutiei mentionate au descoperit ca fiecare persoana mosteneste o serie de mutatii genetice de la parinti. Cu toate acestea insa este greu de crezut ca, in realitate, oamenii pot dobandi supra­pu­te­ri asemanatoare personajelor celebrului film de actiune. Oamenii de stiinta de la Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge, impreuna cu specialistii altor doua institute din Canada si SUA, au ajuns la concluzia ca fiecare dintre noi mostenim de la parinti pana la 60 de mutatii in propriul genom (un set unic de cromozomi). Cercetarile au relevat faptul ca mutatiile din genomul uman provin atat din spermatozoid, cat si din ovul, astfel incat acestea nu pot rezulta, exclusiv, doar de la unul dintre parinti. Rezultatele recentului studiu contrazic ipotezele anterioare potrivit carora mutatiile provin doar de la unul dintre parinti. Pe de alta parte, oamenii de stiinta britanici au stabilit ca raportul originii mutatiilor variaza de la un individ la altul.

Mutantii din noi
Pentru a afla cat de 'mutant' poate fi un om, cercetatorii au studiat genele reprezentantilor a doua familii, fiecare dintre acestea fiind al­ca­tuita din doi parinti si un copil. Incercand sa descopere mutatii noi la fiecare dintre copii, savantii au studiat cate 6.000 de posibile mutatii in fiecare secventa a genomului. Specilaistii de la Wellcome Trust Sanger Institute au descoperit ca modificarile in structura ADN-ului se petrec atunci cand acesta este transmis de la parinte la copil. Concluzia este foarte importanta chiar daca, in medie, doar 1/100.000.000 secvente de ADN sunt altera­te la reprezentantii fiecarei ge­neratii. Oamenii de stiinta au incercat sa catalogheze mutatiile dobandite de un individ in cele petrecute in timpul procesului de formare a spermatozoizilor sau ovulelor parintilor si in cele petrecute dupa nasterea noului organism.

Proportii
Studiul mentionat a rele­vat faptul ca, in cadrul unei familii, 92% dintre mutatiile mostenite de copil pro­veneau de la tata, in timp ce, in cazul celei­lalte familii, procentul respectiv scadea la 36%. Initiatorii studiului au marturisit ca, in urma experimentelor, au stabilit ca, in unele familii, majoritatea mutatiilor sunt mostenite de la tata, iar in altele, de la mama. Rezultatele pot parea, oarecum, surprinzatoare, deoarece multi oameni credeau ca, in majoritatea familiilor, cele mai multe mutatii erau mostenite de la tata. Aceasta, deoarece, genomul trebuie copiat de un numar mai mare de ori pentru a produce un spermatozoid, decat cel implicat in producerea unui ovul. Membrii echipei intentioneaza sa efectueze cerce­tari suplimentare pentru a stabili felul in care anumiti factori, precum varsta pa­rintilor sau mediul de viata pot influenta nu­marul mutatiilor mostenite. Specialistii spera ca, pe baza rezultatelor obtinute, sa poata identifica, in stadii incipiente, unele boli genetice ce afecteaza organismul uman.

×
Subiecte în articol: stiinta