O noapte cu ochii pe cer

De Ziua Internaţională a Astronomiei, sărbătorită şi la Bucureşti, la sfîrşitul săptămînii trecute, membrii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Capitală au oferit marelului public posibilitatea de a admira cerul înstelat. Organizatorii evenimentului, Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM), Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", Astroclubul Bucureşti (AB) şi Asociaţia Astronomică Urania (AAU), au pregătit, pentru a sărbători cum se cuvine o serie de activităţi, printre care observaţii astronomice în Grădina Cişmigiu, Parcul Herăstrău şi Parcul Tineretului.

De Ziua Internaţională a Astronomiei, sărbătorită şi la Bucureşti, la sfîrşitul săptămînii trecute, membrii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Capitală au oferit marelului public posibilitatea de a admira cerul înstelat. Organizatorii evenimentului, Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM), Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", Astroclubul Bucureşti (AB) şi Asociaţia Astronomică Urania (AAU), au pregătit, pentru a sărbători cum se cuvine o serie de activităţi, printre care observaţii astronomice în Grădina Cişmigiu, Parcul Herăstrău şi Parcul Tineretului.

La Observatorul "Amiral Vasile Urseanu", pasionaţii de astronomie au fost martorii unei serii de evenimente desfăşurate pe tot parcursul nopţii de sîmbătă spre duminică. Cu ajutorul indicaţiilor primite de personalul Observatorului, publicul a observat, prin intermediul telescopului, planeta Saturn şi craterele Lunii. După miezul nopţii, s-a putut observa şi Jupiterul. Veniţi în număr foarte mare, amatorii de astronomie, între care şi mai mulţi şcolari, au privit surprinşi prin luneta şi telescopul puse la dispoziţie, au pus întrebări şi au primit răspunsuri din partea personalului observatorului. A fost o lecţie deschisă despre cerul nemărginit şi misterele pe care le ascunde el. Aproape de miezul nopţii, curtea a devenit neîncăpătoare pentru toţi cei care voiau "să arunce un ochi" în afara atmosferei terestre spre spectacolul bolţii cereşti şi al planetelor.

Specialiştii de la Observatorul din Bucureşti au oferit, pe perioada observaţiilor astronomice, explicaţii pentru vizitatorii de toate vîrstele. Prichindeii au aflat că Luna se vede atît de mare pentru că luneta are o lentilă cu diametru de 90 de milimetri, adică ei "privesc cerul cu un ochi de nouă centimetri". În cazul în care, după această vizită, tinerii vor să afle mai multe despre spaţiul cosmic, la observator se ţine un curs de nouă luni, în care participanţii învaţă despre constelaţii, asteroizi, despre cum se nasc, trăiesc şi mor stelele. Planeta Saturn şi steaua Regulus au fost observate cu ajutorul telescopului Meade LX200R, cu un diametru de 305 mm, care poate mări de pînă la 750 de ori. Oglinda telescopului este acoperită cu un strat special de aluminiu, cu ajutorul căruia reflectă cu 20% mai multă lumină decît în mod normal, astfel încît privitorii pot vedea şi culorile stelelor. Acesta este cel mai mare telescop accesibil publicului din România.

Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" funcţionează ca instituţie publică din 1950. Clădirea a fost construită şi deschisă ca observator astronomic particular de Amiralul Urseanu în anul 1910 şi încă de atunci adăposteşte o lunetă Zeiss profesională, cu un diametru de 150 de milimetri. La momentul montării sale, luneta era a doua ca mărime din ţară, după cea a Institutului Astronomic.

Pentru anul acesta, Observatorul mai aşteaptă un număr mare de vizitatori cu ocazia eclipsei parţiale de Soare din 1 august şi a eclipsei parţiale de Lună, care va avea loc la 16 august.

---

DATE DE PE COLUMBIA
Cercetătorii au reuşit să recupereze date de pe un hard disk topit în urma dezintegrării în atmosferă a navetei Columbia, în 2003, informează Associated Press. "Cînd l-am primit erau două bucăţi de metal lipite. Nici măcar nu ne-am putut da seama că este un hard disk. Era ars, iar marginile erau topite", a declarat Jon Edwards, inginer la Kroll Ontrack Inc. din Minneapolis. În timpul misiunii Columbia, pe acest hard disk erau stocate date dintr-un experiment ştiinţific privind proprietăţile xenonului lichid. După două zile de muncă, datele au fost recuperate în procent de 99%.

INELE COSMICE
Un nou studiu dezvăluie natura inelelor lui Jupiter, anunţă Space.com. Se pare că Saturn nu este singura planetă din Sistemul Solar care are inele. Spre deosebire de inelele saturniene, cele jupiteriene nu sînt atît de vizibile şi sînt formate în mare parte din praf negru, produs de ciocnirile meteoriţilor cu lunile lui Jupiter. Descoperite pentru prima dată în 1979 de către Voyager 1, inelele lui Jupiter au ridicat multe întrebări în rîndul astronomilor. Noul studiu arată că acestea sînt produse de altenarea de lumină şi umbră, care încarcă şi descarcă granulele de praf.

MIC DEJUN DE STELE
În timpul observaţiei astronomice "Sloan Digital Sky Survey", astronomii au descoperit un fenomen demn de nuvelele science-fiction. O stea care orbita prea aproape de masiva gaură neagră a unei galaxii a fost înghiţită de gigantul energetic, dar, înainte de a dispărea complet, steaua a explodat, producînd o flacără luminoasă în galaxie. Astronomii de Institutul Max Planck de Fizică extraterestră au receptat această ultimă izbucnire de lumină şi au folosit-o pentru a mapa nucleul galaxiei din care a fost emanată. Echipa de cercetători monitorizează încă fenomenul.

ATMOSFERĂ SATURNIANĂ
După două decenii de observare a planetei Saturn, cercetătorii au descoperit un model de curenţi similar cu cel prezent în atmosfera superioară a Pămîntului, relatează Space.com. "Poţi face această descoperirea doar observînd Saturnul pentru o perioadă lungă de timp", a declarat autorul studiului, Glenn Orton, de la Jet Propulsion Laboratory al NASA. Deplasarea curenţilor în atmosfera superioară a lui Saturn este cauzată de variaţia de temperaturi de la diferite altitudini. Schimbarea de temperatură forţează curenţii să se deplaseze de la est la vest şi invers, cauzînd astfel o mişcare a întregii regiuni.

LUNILE PĂMÎNTULUI
Cercetătorii americani au descoperit că există posibilitatea ca Pămîntul să fi avut mai multe Luni în trecut, scrie NewScientist. Acestea este posibil să se fi format în acelaşi timp cu Luna, în urma impactului Pămîntului, petrecut acum 4,5 miliarde de ani, cu corpul ceresc de dimensiunea planetei Marte. Noul studiu sugerează că micile luni ar fi ocupat actualele două "puncte Lagrange" Pământ-Lună, regiunile unde gravitaţia Lunii şi cea a Pămîntului se anulează reciproc. Obiectele prinse în aceste zone se numesc Troieni şi, conform studiilor, pot staţiona la infinit dacă nu sînt perturbate.

INVITAŢIE LA CEAI?
Conform noilor observaţii ale cercetătorului Alexander Zaitsev de la Institutul de Radio-inginerie şi Electronică din Moscova, indiferent de cît de tăcuţi am fi, este trea tîrziu pentru a preveni eventualele invazii extraterestre, relatează NewScientist. Timp de 40 de ani astronomii s-au folosit de microunde pentru a crea o hartă a spaţiului din apropierea Pămîntului şi pentru a urmări mişcările asteroizilor. Alexander Zaitsev compară transmisiile cu "strigătul într-o junglă necunoscută" şi avertizează că acestea au acoperit o porţiune de cer de 2.000 de ori mai mare decît harta pe care au reuşit să o creeze.

VIZITĂ PE MARTE
Specialiştii NASA pregătesc o nouă misiune pe Marte, informează The Telegraph. Noua sondă, Phoenix Mars Lander, are scopul de a descoperi dacă planeta poate întreţine sau a întreţinut vreodată viaţa şi va colecta primele mostre de apă îngheţată de pe o altă planetă. Rezultatele cercetărilor sînt foarte importante pentru planurile NASA de a crea o bază pe Marte. Sonda Phoenix va efectua cea mai nordică aterizare pe planeta roşie, într-o zonă care oferă cele mai multe şanse de descoperire a formelor de viaţă. Dacă misiunea va avea succes, Phoenix va efectua experimente şi va transmite date pe Pămînt timp de 150 de zile marţiene (care au puţin peste 24 de ore fiecare).


ZBOR SPRE SOARE
Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat că, în anul 2015, va avea loc o misiune a unei navete spaţiale care implică zborul pe Coroana Solară, relatează NewScientist. Cercetătorii estimează că naveta spaţială va avea o durată de viaţă de aproximativ şapte ani, perioadă în care va efectua şapte zboruri pe orbita planetei Venus, de fiecare dată apropiindu-se mai mult de soare. "Solar Probe va fi prima noastră vizită pe steaua-mamă", a spus cercetătorul care a proiectat naveta, Manolis Georgoulis, de la Laboratorul de Fizică Aplicată a Universităţii John Hopkins, din Maryland.

MISIUNEA PE HUBBLE – AMÎNATĂ
Vizita NASA pe telescopul spaţial Hubble, programată pentru luna august, va fi amînată pînă la sfîrşitul lunii septembrie, cel mult începutul lunii octombrie din cauza necesităţii de reconstruire a unuia dintre rezervoarele de combustibil necesare zborului şi a unei eventuale misiuni de recuperare, anunţă Associated Press.