Oceanul Africa, în plină formare

O intensă activitate seismică pe continentul negru i-a determinat pe cercetători să-şi exprime îngrijorarea cu privire la o eventuală scindare a Africii. Profesorul David Ferguson de la Oxford (Marea Britanie) susţine că, în următorul deceniu, vor creşte semnificativ erupţiile vulcanice şi numărul cutremurelor în zona vulcanului Erta Ale din nord-estul Africii, iar unele seisme „vor avea magnitudini foarte mari”. De altfel, craterul lui Erta Ale a fost întotdeauna ca „un bol cu supă fierbinte”, în care plutea lavă de culoarea neagră-argintie. Faptul că magma iese vertiginos spre suprafaţă demonstrează că procesele subterane continuă şi, în final, se va ajunge ca o bucată din Africa să se rupă şi să înceapă să se deplaseze.

Transformările geologice din ultimii cinci ani din regiunile de nord-est ale continentului negru „s-au accelerat în mod dramatic”, a declarat, pentru ediţia online a publicaţiei germane Der Spiegel, profesorul Tim Wright de la Şcoala de studii ale Pământului şi Mediului Înconjurător din cadrul Universităţii Leeds (Marea Britanie). La o recentă conferinţă internaţională a specialiştilor în geologie, Wright a arătat că, la un moment dat, dealurile din nordul Africii vor fi inundate. Specialiştii acordă un plus de atenţie depresiunii Danakil, care se află la peste 100 de metri sub nivelul mării (Roşii) şi care este cunoscută sub numele de Triunghiul Afar, care se întinde în estul şi nord-estul Africii, de la Cornul Africii până în Eritrea, Etiopia şi Djibouti. Cinci plăci tectonice se întâlnesc aici, din confluenţa lor rezultând o fisură care se măreşte cu un centimetru pe an, potrivit studiilor citate de Der Spiegel. O altă fisură s-a format în sud, nu departe de Lacul Victoria, şi „sapă” în pământ câte un milimetru pe an.

Apele Mării Roşii sunt ţinute la distanţă de coamele unor dealuri de până la 25 de metri înălţime. Dar, într-o zi, aceste dealuri vor ceda, iar depresiunea va fi inundată, aici urmând să se formeze un nou ocean, spun cercetătorii. Aceştia susţin că o contribuţie majoră o va avea multitudinea de fisuri de pământ care au apărut în ultima perioadă. În plus, activitatea seismică s-a intensificat, iar lava din regiune seamănă tot mai mult cu magma care se regăseşte de obicei pe fundul mării. Pământul pare să nu mai aibă răbdare, „strigând” după o schimbare. Potrivit cercetătorilor, nord-estul Africii se află într-o continuă şi rapidă schimbare: deşertul se cutremură, vulcanii dau semne de trezire, iar apele avansează iute spre interiorul uscatului. „Africa «se fărâmiţează» la o rată rar întâlnită în geologie”, scrie Der Spiegel.

Potrivit experţilor, prima fisură a apărut în urmă cu mai multe milioane de ani, în urma ei rezultând Marea Roşie şi Golful Aden. O a doua ruptură, care se întinde din Etiopia până în Mozambic (regiune care poartă numele „Valea Marii Fisuri”), este „flancată” de vulcani. Peste câteva milioane de ani, Valea Marii Fisuri se va afla sub ape. Deocamdată, nimeni nu poate spune cu adevărat care va fi momentul în care marea va inunda deşertul, iar când se va întâmpla, acest lucru se va petrece rapid, sunt de părere oamenii de ştiinţă. Din cauza vibraţiilor terestre, fisurile adânci care se formează acţionează asupra Africii de Est întocmai pereţilor unui pahar spart. Cercetătorii, care au studiat regiunea Golfului Tadjoura (cu ieşire la Oceanul Indian), spun că aici au apărut, recent, unde seismice.

Transformările geologice au căpătat amploare, iar procesul este mult mai rapid decât s-a anticipat. Măsurătorile geologice de odinioară au arătat că, în fiecare an, doar câţiva milimetri de teren s-au mişcat. Acum, măsurătorile „spun” cu totul altceva – „pământul se deschide metru cu metru, pentru că magma împinge tot mai mult să iasă la suprafaţă”, arată Loraine Field de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie). Viteza magmei este uluitoare din punct de vedere geologic – 30 de metri săpaţi în rocile din adâncuri la fiecare minut, potrivit Institutului de Fizică a Pământului din Paris. Măsurătorile din satelit au arătat că pe o distanţă de circa 200 de kilometri pământul seamănă cu o porţiune de asfalt crăpată într-o zi toridă de vară. Instabilitatea geologică din această zonă a fost semnalată pentru prima dată în septembrie 2005, când în Etiopia erupea vulcanul Dabbahu, rezultând o serie de cutremure, care au dus la formarea unei fracturi în scoarţa terestră, cu o lungime de 60 de kilometri.

Pe de altă parte, experţii au observat că lava lui Erta Ale este din ce în ce mai săracă în acid silicic, având o componenţă chimică foarte asemănătoare cu magma vulcanelor din oceane. În ultimele luni, cercetătorii au înregistrat o intensificare a activităţii vulcanice, la o adâncime redusă în scoarţă. Au fost localizate 22 de astfel de puncte cu erupţii în Triunghiul Afar. În aceste locaţii, magma a provocat fisuri de până la 8 metri lăţime, iar în zona lui Erta Ale, magma a reuşit să-şi facă loc spre suprafaţă, potrivit  profesorului Derek Keir.

Valuri subterane de magmă au fost detectate în estul Egiptului şi chiar în Golful Persic, respectiv în Arabia Saudită, unde un vulcan subteran a erupt în mai 2009, producând un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter şi câteva zeci de mii de replici mai slabe, care au pus pe fugă aproximativ 30.000 de oameni. Magma rezultată din erupţia vulcanului saudit a acoperit o arie considerabilă de pământ, egală cu suprafaţa Berlinului şi Hamburgului la un loc. Cele două observaţii – din Egipt şi Arabia Saudită – i-au determinat pe cercetători să confirme faptul că, la un moment dat, o parte din Africa va fi acoperită cu apă.

Astfel că, având unele porţiuni inundate şi altele rămase la suprafaţă, Africa din viitor nu va mai arăta deloc ca cea de astăzi. Peste 10 milioane de ani, o perioadă destul de mică din punct de vedere geologic, continentul negru ar putea fi împărţit în două, de un nou ocean.