Paraziţii protectori

Viespile îşi protejează progeniturile cu ajutorul paraziţilor, scrie NewScientist. O echipă de cercetători japonezi a descoperit că viespile acceptă insecte parazite în cuibul lor doar pentru că acestea împiedică atacul altor viespi străine.

Viespile îşi protejează progeniturile cu ajutorul paraziţilor, scrie NewScientist. O echipă de cercetători japonezi a descoperit că viespile acceptă insecte parazite în cuibul lor doar pentru că acestea împiedică atacul altor viespi străine. Viespile din alte cuiburi pot distruge progeniturile prin depunerea propriilor ouă în cavităţile în care se află deja pui. Potrivit cercetătorilor, paraziţii Ensliniella parasitica, care se hrănesc cu hemolimfa produsă de viespile lucrătoare din cuib şi, uneori, înaintează pînă în locurile în care sînt depuse ouăle, fără a afecta totuşi dezvoltarea progeniturilor, sînt acceptaţi în cuib deoarece detectează rapid viespile intruse pe care le înconjoară, omorîndu-le. În urma studiului desfăşurat în laborator, cercetătorul şef, Kimiko Okabe, de la Institutul de Cercetări Silvice din Tsukuba, Japonia, a descoperit că paraziţii nu pot împiedica întotdeauna invazia insectelor străine. Asfel, dacă şase paraziţi atacă o viespe intrusă, există toate şansele ca aceştia să fie omorîţi, însă dacă sînt mai mult de şase exemplare "pe baricade", ele opresc intrarea unui intrus în cuib, în proporţie de peste 70%.

 

Maimuţe rare, în laboratoarele secrete iraniene

Regimul de la Teheran a fost luat în colimator de comunitatea internaţională pentru tratamentele crude aplicate nu doar asupra populaţiei, cît şi a unor maimuţe protejate, asupra cărora oameni de ştiinţă iranieni efectuează teste în scop militar. Potrivit publicaţiei britanice Sunday Times, sute de maimuţe africane, catalogate ca fiind pe cale de dispariţie, se află în laboratoare secrete iraniene pentru a fi supuse unor experimente aşa-zis ştiinţifice. O investigaţie sub acoperire realizată de revista britanică a scos la iveală faptul că tanzanianul Nayir Manji, a cărui firmă este specializată pe exportul de animale, a vîndut 4.000 de maimuţe vervet pe an cu 75 de euro pentru fiecare animal. Aceste maimuţe sînt protejate în baza Convenţiei privind Comerţul Internaţional cu Specii pe cale de Dipariţie (Cites). Exporturile ilegale sînt efectuate cu buna ştiinţă a biroului Cites din Tanzania, care a aprobat şi transportul către Iran a 215 de maimuţe vervet anul acesta. Primatele sînt, de regulă, folosite pentru teste care verifică eficienţa agenţilor biologici, precum şi antidotul acestora.

Mîngîieri calmante

Peştii curăţători calmează prădătorii cu atingeri delicate, informează NewScientist. Cercetătorii elveţieni au descoperit că aceşti peşti au un efect calmant asupra prădătorilor, deoarece, în momentul efectuarii "serviciului de curăţenie", peştii sanitari îi mîngîie pe cei mari cu aripioarele, liniştindu-i astfel. Cercetătorii spun, însă, că acest fenomen are repercusiuni asupra mediului în care trăiesc aceste animale, deoarece prădătorii se liniştesc într-atît, încît nu mai vînează, peştii mai mici dezvoltîndu-se în voie. Oamenii de ştiinţă au observat că prădătorii din acvariile cu peşti curăţători vînează în proporţie de două treimi mai puţin decît cei din acvariile fără sanitari. De asemenea, acţiunea vînătorii a scăzut invers proporţional cu timpul pe care îl petrecea un peşte sanitar curăţînd de paraziţi un prădător.

 

Caracatiţe la control

Biologii marini efectuează un nou studiu al comportamentului caracatiţelor, în încercarea de a demonstra capacitatea acestor animale de a-şi utiliza braţele în mod preferenţial pentru diferite acţiuni. Cercetătorii susţin că animalele folosesc doar anumite braţe pentru a se hrăni sau pentru a atinge obiectele din jur. Studiul se va desfăşura pe parcursul lunii iulie, rezultatele urmînd a fi analizate de biologii de la Centrul pentru Viaţă Marină din Marea Britanie şi Europa.

 

ADN artificial

O echipă formată din oameni de ştiinţă japonezi susţine că a reuşit să creeze prima moleculă de acid dezoxiribonucleic (ADN) aproape artificială. Masahiko Inouye, cercetător la Universitatea din Toyama, a recompus artificial cele patru baze din interiorul unei molecule ADN de zahăr, obţinînd legături împletite duble, neobişnuit de stabile, asemănătoare structurii ADN-ului natural. "Chimia unică a acestor structuri şi stabilitatea lor ridicată oferă posibilităţi fără precedent pentru dezvoltarea unor noi materiale biotehnice şi a aplicaţiilor acestora", a spus cercetătorul, citat de publicaţia LiveScience.

 

Limbaj codat

Cercetătorii francezi au descoperit că hienele au un limbaj ascuns al gemetelor, relatează NewScientist. Astfel, hienele pătate pot să îşi "murmure" reciproc sunete în diverse situaţii sociale intime, aceste animale utilizînd în general o gamă largă de chemări vocale care include chicotelile şi strigătele de bucurie. Potrivit cercetătorilor, gemetele adresate puilor sînt mult mai melodioase, oamenii de ştiinţă fiind surprinşi să descopere că mamele "vorbesc" doar cu propriii pui, deşi aceştia trăiesc în comunitate alături de toţi ceilalţi indivizi.