Plantaţii sau păduri?

Cea mai mare insulă din arhipelagul indonezian se află în pericolul de a deveni una dintre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice, avertizează un raport al organizaţiei World Wildlife Fund.

 
Distrugerea pădurilor din Sumatra accelerează încălzirea globală şi contribuie la dispariţia speciilor, susţine raportul realizat de World Wildlife Fund şi Universitatea japoneză Hokkaido. Avertizările ecologiştilor ar trebui luate în serios cât mai curând de autorităţile indoneziene, mai ales că ecologiştii nu sunt la prima încercare de a trage semnale de alarmă în acest sens. Pe de altă parte, în Sumatra există la ora actuală cel mai ridicat nivel de defrişări din întregul arhipelag indonezian. Studiul se vrea o analiză profundă a conexiunilor dintre defrişări şi degradarea pădurilor, schimbările climatice la nivel global şi descreşterea exemplarelor de plante şi animale din habitatele lumii. Specialiştii au folosit imagini din satelit, adunate în perioada 1982-2007, şi informaţii actuale legate de încălzirea globală, starea terenurilor din provincia sumatreană Riau, precum şi cotele estimate de emisii de CO2 din Sumatra din prezent până în 2015.

DIFERENŢE. Studiul de caz al WWF a fost efectuat pe problemele care există în prezent în provincia sumatreană Riau. Regiunea a fost aleasă din mai multe considerente. În primul rând, ea găzduieşte cele mai vaste zone acoperite de turbă (cărbune inferior de culoare cafeniu-închis sau negru, format prin descompunerea lentă a plantelor din mlaştini şi întrebuinţat ca şi combustibil, dar şi ca îngrăşământ), zone în care se află cel mai mare depozit de carbon din toată Asia de Sud-Est. În al doilea rând, în Riau elefanţii şi tigrii sunt deja declaraţi specii pe cale de dispariţie. Potrivit raportului, doar în provincie existau în 1984 între 1.067 şi 1.617 elefanţi. Astăzi numărul lor nu depăşeşte 210 exemplare. Habitatele animalelor sunt ameninţate de tot mai intensele activităţi umane de transformare a pădurilor native şi a mlaştinilor cu turbă în plantaţii de palmieri, ceea ce va duce la o creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră. Ca şi pădurile, în plantaţii cresc copaci, dar în timp ce o pădure reprezintă un sistem de o complexitate uriaşă (în care sunt incluşi copacii, solul, apele, aerul, animalele şi celelalte plante), o plantaţie comercială nu este decât o suprafaţă cultivată cu specii simplificate pentru a produce strict cherestea, combustibil, răşină, ulei sau fructe. Un copac dintr-o plantaţie este mult mai scund şi trăieşte mult mai puţin decât unul dintr-o pădure.

STATISTICI. În centrul regiunii Riau, pe o suprafaţă de aproximativ 4,2 milioane de hectare (care reprezintă 65% din suprafaţa totală a Sumatrei), a fost defrişată întreaga pădure tropicală şi distruse mlaştinile cu turbă pentru a face loc plantaţiilor industriale. Toate acestea s-au întâmplat în ultimii 25 de ani, susţin ecologiştii. Potrivit studiilor WWF, din 1982 până în prezent, circa 30% din pădurile native au fost rase de pe faţa pământului pentru a lăsa locul plantaţiilor de palmier (din care se va obţine ulei), 24% au fost distruse pentru ca terenul să găzduiască plantaţii pentru celuloză şi 17% vor fi simple terenuri necultivate. Localnicii sunt îngrijoraţi. În urmă cu 25 de ani, pădurile native acopereau 78% din Riau. Astăzi, ele abia dacă se mai întind pe o suprafaţă de circa 27%. Într-un singur an – 2005-2006 – au fost rase de pe faţa pământului 286.146 de hectare de pădure, reprezentând 11% din suprafaţa totală a provinciei.

ALTE STUDII. Un alt raport al WWF, dat publicităţii anul trecut, arăta că activităţile unor companii de a defrişa pădurile tropicale pentru a lăsa locul plantaţiilor de cafea ameninţă rinocerii cu dispariţia. Ecologiştii au luat în colimator Parcul Naţional Bukit Barisan Selatan, unde plantatorii de arbori de cafea au defrişat aproxiamtiv 20% din pădure, provocând astfel riscul ca cei aproximativ 80 de rinoceri “păroşi” care trăiesc aici, 40 de tigri sumatreni şi aproximativ 2.000 de elefanţi să dispară definitiv din întreaga Sumatră.

Tigri

Habitatele de tigri din Sumatra sunt ameninţate nu numai de defrişări, ci şi de braconaj. Un raport realizat de o organizaţie de monitorizare a vieţii sălbatice arată că tot mai mulţi tigri sunt împuşcaţi pentru comercializarea ilegală cu dinţi, gheare, piele şi mustăţi, considerată ca cea mai periclitată subspecie de tigri din lume. Habitatele tigrilor dispar mult mai repede decât pădurile în care trăiesc aceste animale.

CO2

În ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon (CO2, principalul gaz cu efect de seră), autorităţile din Sumatra ar trebui să fie îngrijorate şi să ia măsuri urgente. Raportul WWF estimează că emisiile de CO2 din Riau echivalează cu 122% din emisiile totale anuale ale Olandei, cu 58% din emisiile anuale ale Australiei, cu 39% din emisiile anuale ale Marii Britanii şi cu 26% din emisiile anuale ale Germaniei.