Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începuturile telegrafului optic n-au fost comode. Nici nu puteau fi, într-o epocă în care regii erau decapitați pentru a (se) face loc unei noi forme de guvernare: republica. „Am venit să ofer Adunării Naționale - specifica Claude Chappe în memoriul său - prinosul unei descoperiri despre care cred că va fi utilă cauzei publice. În douăzeci de minute - clama precaut Chappe -, voi putea să transmit pe o distanță de opt până la zece mile următorul mesaj sau orice altă frază similară: «Lukner a plecat la Mons pentru a asedia orașul. Bender avansează pentru apărarea acestuia. Cei doi generali sunt prezenți. Mâine va începe lupta». Aceleași cuvinte - promiteau frații Chappe - pot fi comunicate la o distanță dublă în 24 de minute, iar în 33 de minute pot ajunge la 50 de mile”.
Două propoziții zboară din Paris
A interesat pe cineva invenția? Nu imediat. Propunerea fraților Chappe a fost vânturată prin mai multe comisii, până când Franța a fost declarată republică, lui Ludovic al XVI-lea i s-a tăiat capul, iar nou-născutul stat a declarat război monarhiilor vecine. Apoi, într-un elan prostesc, proiectul fraților Chappe a fost distrus de cetățenii care se temeau că prin intermediul acestuia s-ar fi putut unelti împotriva republicii. La mai bine de un an distanță însă, pe 12 iulie 1793 (cu o zi înainte ca jurnalistul-medic Jean-Paul Marat, susținător frenetic al ghilotinei, să fie asasinat prin înjunghiere), s-a dat undă verde probei tahigrafului. „Claude Chappe - nota astrofizicianul american Neil deGrasse Tyson în studiul „În slujba războiului. Alianța secretă dintre astrofizică și armată” (Editura Trei, 2020) - a emis, în prezența membrilor legislaturii, dintr-un turn din apropiere de Paris, un mesaj alcătuit din două propoziții. După unsprezece minute, unul din frații săi l-a primit - mai precis l-a văzut prin telescop - într-un turn aflat la șaisprezece mile distanță”.
Inaugurare pe 200 de kilometri
Chappe reușise să îmbunătățească timpul și distanța față de estimarea inițială. Brávo! Pe 26 iulie (cu o zi înainte ca filosoful-avocat Robespierre să fie ales în Comitetul Siguranței Publice), Claude Chapppe a primit - potrivit cercetării lui Neil deGrasse Tyson - grad militar și titlul de inginer-telegrafist. După nici o lună, Comitetul Siguranței Publice din Franța dispunea construirea unei linii de telegraf de două sute de kilometri între Paris și Lille, oraș din nordul Franței. Proiectul fraților Chappe fusese pus sub autoritatea ministerului de război. Dar cum avea să funcționeze, concret, angrenajul?
Citește pe Antena3.ro
Minunea comunicării în 8.500 de mesaje
„În total - evidenția Neil deGrasse Tyson -, urmau să fie construite optsprezece turnuri. Mesajul codificat avea să fie purtat, în vârful unui stâlp, de o bară lungă, mobilă, și de două bare mai mici, prinse în balamale, atașate la cele două capete - în total trei linii care puteau fi manipulate rapid de la sol cu tije, scripeți și cabluri. Dintre cele 98 de semnale care puteau fi configurate cu ajutorul celor trei bare, șase erau rezervate pentru instrucțiuni speciale. Celelalte 92 transmiteau mesajul printr-o pereche de semnale. Astrofizicianul Neil deGrasse Tyson a explicat și mai detaliat mecanismul: „Primul semnal îl trimitea pe operatorul telescopului la numărul paginii din cartea de coduri însoțitoare, în care pe fiecare pagină erau listate 92 de cuvinte sau propoziții. Al doilea semnal îl trimitea pe operator la numărul cuvântului sau propoziției de pe pagina respectivă. Una peste alta, era un compendiu de aproape 8.500 de fragmente de mesaje”.
Constatarea lui Napoleon
Impresionant, nu? Utilizat cu precădere în vreme de conflicte, telegraful avea să fie comercializat drept un instrument al păcii. Ediția din 1797 a Enciclopediei Britanice îl „vindea” astfel: „Capitalele unor țări îndepărtate vor putea fi unite prin lanțuri de stâlpi (de telegraf), astfel că rezolvarea unor dispute care în prezent durează ani sau luni ar putea să se înfăptuiască în câteva ore”. Cum era de așteptat, unul dintre potentații epocii, Napoleon Bonaparte, n-a ezitat să salute și să utilizeze descoperirea fraților Chappe. „Era un om care dorea ca totul să se realizeze ieri și să fie prezent simultan în mai multe locuri - scria Neil deGrasse Tyson. El și-a dat seama - mai menționa omul de știință - că prin serviciul regal de poștă informația era colportată doar de circa două ori mai rapid decât pe vremea lui Iulius Cezar. Nu numai că era prea lent după exigențele lui Napoleon, dar corespondența putea fi și capturată de oamenii amiralului Nelson, de pildă, așa încât nimic nu garanta că o scrisoare expediată putea ajunge la destinație”.
Timp fără granițe
Și-atunci? Telegraful optic promitea, până la urmă, instantaneitate și lipsa oricăror interferențe. Condiții perfecte pentru difuzarea știrii ce a vizat lovitura de stat din 9 noiembrie 1799, lovitură care a bulversat Republica Franceză. O copie oficială a depeșei - reținea Neil deGrasse Tyson în studiul amintit anterior -, cu antetul oficial scris cu înflorituri, s-a păstrat. „Bonaparte este numit comandant al Parisului” - se menționa în text. „Totul este calm și fericit”. Antetul însuși - aprecia cercetătorul american - merită o examinare atentă. Îngenuncheat la baza unei piramide impunătoare din piatră, în vârful căreia tronează barele de semnalizare ale lui Chappe, stă Mercur, zeul mesager, care tocmai termină de gravat pe piramidă o frază din Eneida de Vergiliu: «His ego nec metas rerum nec tempora pono». Se adaugă următoarele cuvinte dintr-un citat celebru (zicerea lui Jupiter) și se obține sinteza scopurilor lui Chappe și Napoleon: «Pentru ei nu stabilesc niciun fel de granițe legate de lucruri sau timp. Le dăruiesc un imperiu fără sfârșit!»”. Convenabil, nu?
Marșul descoperirilor nu bate pasul pe loc
Telegraful optic - se entuziasma astrofizicianul Neil deGrasse Tyson - a fost recunoscut ca primul sistem practic de telecomunicații, prima rețea națională de date, primul internet. Claude Chappe însuși a fost numit primul mogul al telecomunicațiilor. Poate, doar că pentru scurt timp, pentru că descoperirile și invențiile curgeau în cascadă. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea - mai arăta cercetătorul Neil deGrasse Tyson -, electricitatea a devenit preferata experimentatorilor, fapt stimulat în parte de tratatul lui Benjamin Franklin (Experimente și observații despre electricitate), publicat în 1751 și citit în toată lumea.
Electric în loc de optic
Efectul? Începând cu anii 1830, oamenii de știință au demarat experimente ce vizau un telegraf electric. Zece ani mai târziu, Franța, patria tahigrafului fraților Chappe, și-a înlocuit rapid sistemul optic cu unul electric. La începutul lui septembrie 1855, în timpul Războiului din Crimeea, veștile care priveau căderea Sevastopolului au sosit la Paris prin intermediul telegrafului optic al lui Chappe. La scurt după aceea însă, rețeaua a rămas tăcută. Alta urma să-i ia locul.
Curiozități lingvistice
Rădăcina termenului „tahigraf” (utilizat de Claude Chappe) provine din cuvântul grecesc tachys, care înseamnă „iute, rapid”. Din aceeași rădăcină a apărut și „tahometru” (instrument pentru măsurarea vitezei unei mașini), dar și „tahion” (o particulă ipotetică mai rapidă decât lumina).
Numere uluitoare
Creditul pentru primul telegraf optic de succes a revenit inginerului francez Claude Chappe și fraților săi în 1792, care au reușit să acopere Franța cu o rețea de 556 de stații localizate pe o distanță totală de 4.800 de kilometri. Impresionant!
Extinderea rețelei de „internet”
Suedia a fost a doua țară din lume care a adoptat un sistem de telegraf optic. Rețeaua sa a devenit a doua cea mai extinsă, după Franța. În 1833, țarul Nicolae I a inaugurat o linie de telegraf optic între Moscova și Varșovia, pe o lungime de 1.200 de kilometri. Rețeaua rusească de comunicații era formată din 220 de stații și 1.320 de operatori.
Telegraful optic a fost recunoscut ca primul sistem practic de telecomunicații, prima rețea națională de date, primul internet”, Neil deGrasse Tyson, astrofizician
12 iulie 1793 a fost data la care s-a dat undă verde primei probe a tahigrafului, sistem de comunicare inventat de francezul Claude Chappe
„Bonaparte este numit comandant al Parisului. Totul este calm și fericit” - acesta a fost unul dintre primele mesaje transmise prin intermediul tahigrafului
