Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu 65 de milioane de ani în urmă, un asteroid de dimensiunile Muntelui Everest a lovit Pământul, impact care a dus la dispariţia a 75% din toate speciile care trăiau atunci, inclusiv dinozaurii. Este perioada în care mamiferele au început să prospere, evoluând pe parcursul milioanelor de ani în 5.100 de specii diferite, inclusiv oamenii.
Un mister care a preocupat oamenii de ştiinţă a fost dacă primul mamifer placentar, din care s-au dezvoltat apoi toate speciile de mamifere, a apărut înainte sau după evenimentul catastrofal care a dus la dispariţia dinozaurilor. Un proiect deschis, în care oamenii de ştiinţă din întreaga lume şi-au putut aduce contribuţia, pare să fi rezolvat această problemă.
Primul mamifer placentar (diferit de marsupiale) a apărut la puţin timp după impactul cu asteroidul de acum 65 de milioane de ani. Avea dimensiunile şi forma unei veveriţe, cântărea aproximativ 150 de grame, se hrănea cu insecte, avea o coadă lungă şi un simţ dezvoltat al mirosului. Creierul primului mamifer avea emisferele unite (o trăsătură numită corpus callosum pe care o avem şi noi) şi năştea pui vii, având o perioadă relativ lungă de gestaţie în care embrionul era hrănit de placentă.
Ceea ce este inovator la acest studiu, este că nu există o fosilă a acestui prim mamifer pe care oamenii de ştiinţă să o fi studiat. În schimb, toate trăsăturile lui au fost determinate urmărindu-se etapele evoluţiei mamiferelor în sens invers, pentru a se obţine "prototipul".
Cercetătorii au studiat 4.500 de trăsături caracteristice a 83 de specii de mamifere. Un program computerizat a fost creat ca o matrice, în care aceste date au fost introduse şi procesate după un algoritm. Au fost introduse atât profiluri ADN cât şi date morfologice pentru a se determina atât aspectul primului mamifer, cât şi modul în care speciile de mamifere au evoluat de-a lungul timpului.
Proiectul a durat şase ani, fiind coordonat de 23 de cercetători de la Muzeul de Istorie Naturală din SUA, dar la care au colaborat şi zeci de cercetători din toată lumea.
Fiecare trăsătură inclusă în matrice a fost ordonată de un program computerizat performant, stabilindu-se astfel un arbore genealogic în care au fost stabilite relaţiile de rudenie dintre mamifere. Utilizând trăsăturile şi asemănările dintre specii, s-a ajuns la strămoşul unic, care a putut fi astfel descris în detaliu.
Michelle Spaulding, una dintre autoarele studiului, spune că această metodă de cercetare deschide uriaşe oportunităţi.
"Frumuseţea acestei matrice pe care am creat-o este că oricine se poate folosi de ea. Dacă găseşti o fosilă şi vrei să şti cărei specii aparţine, poţi accesa această matrice. Este un instrument extraordinar pentru studenţi sau cercetători care pot scuti astfel timp, efort şi cheltuieli".
Citește pe Antena3.ro
