Pui-surpriză

Cercetătorii din cadrul Parcului Naţional Galapagos au descoperit că ultimul mascul de broască ţestoasă din subspecia Geochelone abigdoni din insula Pinta s-a hotărît să salveze specia de la dispariţie, după 36 de ani de burlăcie în captivitate, informează AFP.

Cercetătorii din cadrul Parcului Naţional Galapagos au descoperit că ultimul mascul de broască ţestoasă din subspecia Geochelone abigdoni din insula Pinta s-a hotărît să salveze specia de la dispariţie, după 36 de ani de burlăcie în captivitate, informează AFP. Spre surprinderea oamenilor de ştiinţă, ţestoasa numită George Singuraticul a ales una dintre cele două femele din specii asemănătoare care îi ţin companie în rezervaţia din Galapagos pentru a se împerechea. Ouăle au fost descoperite într-un cuib din ţarcul masculului, iar cercetătorii speră ca, peste patru luni, să vadă puii ieşind din găoace, chiar dacă nu vor fi "rasă pură". "Cu toate că aceste ouă sînt fertilizate şi broaştele ţestoase care se vor naşte vor supravieţui, va fi nevoie de o mai multe generaţii pentru a se ajunge la o rasă pură specifică insulei Pinta, poate vor trece chiar cîteva secole pînă atunci", a spus un responsabil al parcului. George Singuraticul este reprezentantul uneia dintre cele mai rare specii de pe Planetă şi, potrivit experţilor, se află în floarea maturităţii sexuale, vîrsta sa estimată între 60 şi 90 de ani reprezentînd perioada optimă în care se poate înmulţi. O rudă îndepărtată a lui George a fost descoperită anul trecut pe o altă insulă a arhipelagului Galapagos, fapt ce îi face pe specialişti să spere că, în viitor, vor putea să menţină specia şi prin intermediul genelor obţinute de la viitori pui ai acestei ţestoase.

PERICOL DE DISPARIŢIE ÎN MASĂ
Mai mult de jumătate din fauna insulelor Filipine este pe cale de dispariţie, informează AFP. Potrivit oficialilor filipinezi, mai mult de jumătate din speciile de păsări, amfibieni şi mamifere dintre cele 1.137 de specii de animale care se găsesc pe suprafaţa arhipelagului filipinez, sînt pe cale de dispariţie, o parte dintre ele fiind deja trecute în categoria celor dispărute. Biodiversitatea Insulelor Filipine este considerată una dintre cele mai ameninţate de pe planetă, deoarece majoritatea speciilor care trăiesc aici se regăsesc doar pe acest teritoriu. Pe primul loc pe lista animalelor în pericol de dispariţie de aici se află o specie de bivol pitic denumit tamaraw.

PREA MULTE ANIMALE COBAI
Numărul animalelor folosite în laborator în Marea Britanie a depăşit trei milioane, atingînd un nivel care nu a mai fost sesizat de la începutul anilor ’90, informează BBC. Acest fenomen este dur criticat de organizaţiile pentru protecţia animalelor, însă oamenii de ştiinţă susţin că nu există alternative dacă societatea vrea să descopere cît mai multe tratamente împotriva bolilor. Potrivit studiului, în fiecare an, numărul animalelor cobai utilizate în laborator, de cele mai multe ori pentru teste genetice, creşte cu 6%,  dintre acestea, mai mult de 80% fiind şoareci şi şobolani.

DOMINAŢIE FEMININĂ LA MAIMUŢE
Femelele lemur din Madagascar sînt mult mai dominante atunci cînd trăiesc în grupuri în care se află mai mulţi masculi, scrie Science Daily. Descoperirea, făcută de oamenii de ştiinţă olandezi, arată că această poziţie dominatoare provine în urma nevoii de afirmare în grup, deoarece fiecare membru trebuie să demonstreze că merită locul ocupat în ierarhie, indiferent dacă trebuie să muşte şi să zgîrie.  Cercetătorii au efectuat acest studiu cu ajutorul unor modele dezvoltate pe calculator, pe care le-au verificat ulterior în sălbăticie. "Este extrem de interesant (…) descoperi ceva neobişnuit în lumea virtuală şi testezi rezultatele în lumea reală", a spus cercetătorul şef Charlotte Hemelrijk, biolog la Universitatea Groningen din Olanda.

PEŞTII TRUBADURI
Peştii otrăvitori din specia Batrachoididae fac serenade pentru a atrage femelele, scrie Associated Press. Potrivit cercetătorilor americani, studierea producerii acestui sunet, definit mai degrabă ca un mormăit, poate să ofere noi indicii privind timpul apariţiei capacităţii vocale la animale şi chiar la oameni. "Sunetele nu sînt atît de complexe aşa cum se aud la mamifere şi păsări, este cel mai simplu tip de comunicare, dar părţile din sistemul nervos al peştilor responsabile pentru generarea sunetelor sînt cel mai uşor de studiat la ei", a spus cercetătorul şef Andrew H. Bass, profesor la Universitatea Cornell din SUA care a identificat două tipuri de sunete emise de aceşti peşti: unul pentru a atrage femela, asemănător zumzetului albinelor, iar cel de-al doilea pentru a ameninţa intruşii.

CÎINI PARAŞUTAŢI ÎN AFGANISTAN  
Cîinii din rasa Ciobănesc German folosiţi de Armata britanică urmează să-şi ia rolurile în serios şi să fie... paraşutaţi în zonele fierbinţi ale lumii. Prima oprire a Ciobăneştilor va fi în Afganistan, unde patrupedele vor fi paraşutate împreună cu cîte un membru al forţelor aeriene SAS. Pentru a respecta conduita militară, cîinii vor fi dotaţi cu măşti de oxigen speciale, anunţă BBC, adăugînd că Ministerul britanic al Apărării nu a făcut publice tipurile de operaţiuni la care vor participa patrupedele, dar nu este exclus ca Ciobăneştii să fie angajaţi în detectarea dispozitivelor explozive sau a unor ascunzători. Potrivit corespondentului BBC Paul Adams, cîinii au mai fost paraşutaţi anterior în zone de război în timpul celui de-al doilea război mondial, dar aceşti Ciobăneşti vor fi o rasă aparte.