Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Veveriţele gri din Marea Britanie sunt urmărite necontenit de mai multă vreme de oameni de ştiinţă şi autorităţi. Inmulţirea necontrolată a veveriţelor gri, care distrug scoarţa copacilor, fură ouăle păsărilor căntătoare şi mai sunt şi purtătoarele unei boli letale, pune in pericol existenţa veveriţelor roşii, originare din Marea Britanie.
Veveriţele gri din Marea Britanie sunt urmărite necontenit de mai multă vreme de oameni de ştiinţă şi autorităţi. Inmulţirea necontrolată a veveriţelor gri, care distrug scoarţa copacilor, fură ouăle păsărilor căntătoare şi mai sunt şi purtătoarele unei boli letale, pune in pericol existenţa veveriţelor roşii, originare din Marea Britanie. Britanicii sunt atăt de năuciţi şi de obosiţi de vănătoare, incăt au cerut ajutorul populaţiei. De altfel, la intrarea unor parcuri din nordul ţării, paznicii percheziţionează bagajele vizitatorilor ca nu cumva să aducă cu ei veveriţe gri care se inmulţesc extrem de repede şi ameninţă astfel existenţa suratelor lor mai mici şi mai potolite, veveriţele roşii.
In urmă cu patru luni, Londra a implementat un program naţional de distrugere a micuţelor rozătoare de culoare sură, despre care se presupune că numără cinci milioane de exemplare şi care se inmulţesc ca iepurii, deşi experţii au incercat de-a lungul timpului să le stărpească prin cele mai mişeleşti căi - au fost prinse in capcane, au fost impuşcate şi chiar otrăvite. Declicul s-a produs in momentul in care a fost scăpată de sub control reproducerea acestor rozătoare, originare din America de Nord.
In cadrul programului guvernamental iniţiat anul acesta au fost cheltuite peste un milion de lire sterline pentru ţinerea sub control a reproducerii veveriţelor gri. Mare parte din bani s-au dus pe anticoncepţionale, dar iniţiativa a avut un eşec răsunător, pentru că micuţele animale au refuzat să inghită pilula. Oamenii de ştiinţă caută in continuare hrana ideală care să conţină anticoncepţionale şi să nu fie refuzată de animale. Mai mulţi oameni de ştiinţă au convenit că veveriţele gri ar trebui sterilizate pentru a calma spiritele in habitatele veveriţelor roşii, mai pipernicite şi mai slabe cu duhul decăt suratele lor războinice. Brenda Mayle, şeful echipei de cercetători, şi-a exprimat speranţa ca programul de sterilizare să aibă efect, aşa cum s-a intămplat cu cerbii şi caii din SUA.
Erbivorul din spatele monstrului
Citește pe Antena3.ro
Cercetătorii Universităţii din Utah au făcut publică descoperirea unei noi specii de dinozaur cu cioc de raţă care poseda mai multe sute de dinţi, relatează BBC. Acesta a fost denumit Gryposaurus monumentensis şi a trăit in Cretacic acum 65-80 de milioane de ani. Cu toate că este considerat un monstru datorită dimensiunilor impresionante - 10 metri lungime - oamenii de ştiinţă susţin că dinozaurul biped, descoperit in centrul Grand Staircase-Escalante National Monument, era un ierbivor paşnic. "Cănd combini 800 de dinţi cu o falcă puternică şi cioc, obţii un erbivor formidabil", a afirmat unul din autorii studului, Dr. Terry Gates, de la Muzeul de Istorie Naturală din Utah pentru Science Daily.
Preţ record la ciuperci
Cea mai veche ciupercă găsită pănă in prezent a fost scoasă la vănzare la preţul de 100.000 de dolari, relatează revista Nature. Ciuperca are o vechime de 100 de milioane de ani şi a fost descoperită de arheologul amator Ron Buckley, din Kentucky. Acesta a incastrat-o in chihlimbar şi a expus-o la vănzare pe site-ul specializat e-Bay, deşi botaniştii nu sunt de acord cu aceste vănzări. Conform spuselor lui David Hibbett, cercetător la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts, vănzarea acestor obiecte face imposibilă studierea lor pe viitor.
Inteligenţa de pe creangă
Ciorile caledoniene, cunoscute pentru abilitatea cu care folosesc obiectele mici din jur pentru a prinde insecte sau melci, pot fi acum supravegheate cu mini-camere de luat vederi, legate de cozile păsărilor. Monitorizarea zburătoarelor scoate la iveală noi obiecte folosite de acestea. "Am descoperit că folosesc un nou tip de unealtă, firul de iarbă, ceea ce este surprinzător, deoarece acesta are proprietăţi fizice diferite de beţele sau frunzele pe care ştiam că le folosesc", a spus Dr. Christian Rutz, autorul studiului efectuat de Departamentul de Zoologie al Universităţii din Oxford, UK, citată de Science Daily.
Intăi carnivore, apoi ierbivore
Broaştele ţestoase verzi se nasc carnivore, susţin cercetătorii de la Universitatea din Florida, citaţi de Science Daily. Acestea pleacă de pe ţărm, după ce ies din cuib, şi işi petrec următorii trei-cinci ani in largul oceanului, măncănd vietăţi marine, precum meduzele. Apoi se intorc la ţărm, iar dieta li se transformă intr-una ierbivoră. "In ultimii 50 de ani, această problemă a fost foarte delicată pentru cercetare, deoarece nu aveam nici o idee despre locul in care se duc toate acele broaşte ţestoase", detaliază Karen Bjorndal, profesor de zoologie şi director al Centrului de Cercetare a Broaştelor Ţestoase "Archie Carr". Această descoperire a apărut in urma studierii elementelor chimice din carapacele ţestoaselor, oferind un indiciu important despre tipul de hrană şi habitatul acestor animale in perioada "dispariţiei" de la ţărm.
Colţi lungi, pradă mică
Deşi era considerat ca unul din prădătorii cei mai feroce ai preistoriei, tigrul cu colţi-sabie (Smilodon fatalis) nu era foarte puternic, spun cercetătorii de la Universitatea New South Wales, Australia, in urma studiului efectuat asupra unei fosile de Smilodon descoperite in America de Nord. Puterea maxilarului "pisicii" de atunci avea doar o treime din puterea maxilarului unui leu din zilele noastre. Oamenii de ştiinţă au arătat că animalul văna prăzi mici, iar principalul sau atu nu erau colţii de dimensiuni impresionante, ci corpul foarte puternic cu care imobiliza prada la pămănt. "Structura fizică a Smilodon-ului permitea şi vănarea eficientă a animalelor mari, dar era extrem de specializat pentru a prinde prăzi mici", a declarat dr Steve Wroe, de la Universitatea New South Wales (UNSW), Sydney pentru BBC. Studiul a constat in scanarea cu raze X a craniului fosilei pentru a recrea animalul pe computer şi, in cercetarea ulterioară a mecanicii maxilarului.
