Regatul din spaţiu

SPAŢIUL COSMIC
Marea Britanie se pregăteşte de o reluare in forţă a programului său spaţial, relatează cotidianul The Guardian. Iar asta după ce statisticile au arătat că, anual, Regatul Unit cheltuieşte numai 0,02% din produsul intern brut (PIB), adică 200 de milioane de lire sterline, pentru cercetările spaţiale.

Marea Britanie se pregăteşte de o reluare in forţă a programului său spaţial, relatează cotidianul The Guardian. Iar asta după ce statisticile au arătat că, anual, Regatul Unit cheltuieşte numai 0,02% din produsul intern brut (PIB), adică 200 de milioane de lire sterline, pentru cercetările spaţiale. In comparaţie, Franţa, Germania sau Belgia alocă sume de două pănă la patru ori mai mari din PIB-urile lor pentru programele spaţiale, in contextul unei accelerate competiţii a marilor puteri pentru intăietate in explorarea spaţiului cosmic.

Grupul de Explorări Spaţiale din Marea Britanie a făcut in urma analizării situaţiei cercetării spaţiale in această ţară o serie de recomandări Centrului Naţional al Spaţiului, cea mai importantă fiind deschiderea domeniului de explorări spaţiale cu astronauţi. Pănă in prezent, Regatul Unit nu a avut un program care să includă oamenii in misiunile sale. Programul va costa intre 50 şi 75 de milioane de lire sterline pentru următorii 5 ani.

Apa de pe Marte, o excepţie

Observaţii recente, obţinute de nava spaţială NASA Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), care are misiunea de a survola de pe orbită Planeta Roşie, demonstrează că apa găsită la suprafaţa lui Marte este in cele mai multe cazuri o excepţie, planeta fiind de fapt aridă. "Cred că Marte a fost de-a lungul istoriei sale foarte uscată", comentează planetologul Phil Christensen, citat de Scientific American. Datele transmise de Orbiter au arătat că unele depozite care păreau a fi apă ingheţată observate cu un an şi jumătate in urmă nu s-au evaporat, fiind vorba cel mai probabil de nisip, care a luat aspectul unor depozite de gheaţă.

Imagini inedite ale Soarelui

Sonda spaţială Hinode, a Agenţiei Spaţiale Nipone (JAXA), lansată in 2006 pentru a studia furtunile şi petele solare, a reuşit să inregistreze apariţia simultană a trei pete solare, a căror mărime este egală cu suprafaţa Pămăntului. Inregistrarea, sub forma unei magnetograme, este cu atăt mai importantă cu căt petele solare sunt in fapt noduri magnetice, produse de miezul Soarelui, extrem de dificil de captat, relatează Science Daily. "Vedem ceea ce nu am putut vedea niciodată inainte", a comentat şeful Agenţiei Spaţiale Nipone, Saku Tsuneta, referitor la magnetogramă. "Filmul este o hartă dinamică a magnetismului intens al Soarelui", a adăugat cercetătorul Lika Guhathakurta, specialist in fizica soarelui la Centrul NASA.

Stil de viaţă pe Lună

Astronauţii NASA care vor lucra pe satelitul natural al Terrei vor trăi in habitate de mari dimensiuni, relatează MSNBC, citănd oficiali ai agenţiei spaţiale americane. NASA a revăzut planurile iniţiale pentru stabilirea unei baze lunare permanente in care spaţiile destinate locuirii erau module de mici dimensiuni, deoarece costurile legate de transport ar fi fost imense. In loc de module, zboruri controlate de la centrul NASA vor lăsa pe suprafaţa Lunii piesele componente ale habitatelor mari, urmănd ca acestea să fie asamblate rapid de astronauţi. Astfel s-ar micşora considerabil timpul cerut de amplasarea logistică şi astronauţii ar putea demara proiectele ştiinţifice mai repede.

Telescopul - vedetă al Europei

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a prezentat săptămăna trecută primele imagini ale telescopului Herschel care urmează să fie lansat in spaţiu in iulie 2008. Noul telescop este dotat cu cea mai mare oglindă trimisă in spaţiu, avănd un diametru de 3,5 metri, fiind mai mare decăt cea a Telescopului Spaţial Hubble, doar 2,4 metri in diametru. Herschel, care beneficiază de o dotare tehnică de ultimă generaţie şi de instrumente extrem de sofisticate de măsurători spaţiale, va fi capabil să sondeze spaţiul pe frecvenţe inalte de infraroşu şi in lungimi de undă submilimetrice. Telescopul se va opri la 1,5 milioane de kilometri de Pămănt. Simultan cu lansarea lui Herschel, racheta Ariane 5 va purta in spaţiu şi satelitul auxiliar de observare PLANK.

Stele născute la periferii galactice

Observatorul NASA cu raze X Chandra a pus in evidenţă existenţa unei zone cu o mare densitate de gaze, sub forma unei "cozi" intinse pe mai mult de 200.000 de ani-lumină, la periferia roiului de galaxii Abel 3.627, in care se nasc foarte multe stele, relatează Science Daily. Stelele apar in mod normal in interiorul galaxiilor, unde sunt condiţii pentru o densitate mare de gaze şi materii necesare pentru formarea lor. Numărul mare de stele apărute in această coadă galactică face fenomenul unic.

Hercule, sub apăsarea "anturajului"

Una dintre galaxiile pitice aflate in apropierea Caii Lactee, numită Hercule, prezintă o particularitate: in loc să fie rotundă, ca majoritatea suratelor sale, ea este plată. Una din explicaţiile oferite de oamenii de ştiinţă arată că, din cauza forţelor gravitaţionale exercitate de galaxia noastră, Hercule s-a deformat, fiind afectat in mod straniu de "mareele galactice" ale Căii Lactee.

Supravieţuitorii sistemului solar

O planetă care gravitează in jurul stelei V391 Pegas a supravieţuit transformării astrului care o luminează şi care a trecut in faza de gigantă roşie, o evoluţie care este extrem de probabilă şi in cazul Soarelui nostru, consemnează Scientific American. După ce Soarele intră in stadiul de gigantă roşie, mărindu-şi masa, va distruge planetele Mercur şi Venus, insă pănă in prezent cercetătorii nu au putut afirma că şi Pămăntul, peste 6 miliarde de ani, va avea acelaşi destin. Descoperirea exoplanetei din jurul stelei V391 dă naştere unor noi ipoteze despre şansele de supravieţuire ale Pămăntului.