x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Robotul modern

0
Autor: Anca Aldea 20 Dec 2008 - 00:00

Pe măsură ce omul modern a dezvoltat electrotehnica, robotica a cunoscut un avânt deosebit. De la mijlocul secolului trecut până în prezent, roboţii au ajuns atât de performanţi, încât pot imita gesturile omului şi pot purta uşor o conversaţie.



Anul 1946 a marcat momentul în care, practic, s-a născut robotica industrială, o dată cu patentarea, de inventatorul american George Devol, a unui sistem de înregistrare magnetică pentru controlul maşinilor şi a unui dispozitiv de desfăşurare a benzii în sens invers (playback) pentru maşini. La mijlocul secolului trecut, Devol şi colegul său Joseph Engelberger au construit primul robot programabil (denumit Unimate), care avea două tone şi iniţial servea la montarea de iconoscoape pentru televizoare. Ulterior, Unimate a fost îmbunătăţit pentru a lucra în alte ramuri industriale, începând cu cea a automobilelor.

INTELIGENŢĂ ARTIFICIALĂ. În 1950, matematicianul şi criptograful britanic Alan Turing a abordat, într-o lucrare ştiinţifică de referinţă ("Computing Machinery and Intelligence"), ideea conform căreia maşinile ar putea gândi. Şase ani mai târziu, în 1956, patru ingineri americani, ajutaţi de Fundaţia Rockefeller, au dezbătut, într-un seminar organizat la Colegiul Darthmouth, implicaţiile sintagmei "inteligenţă artificială", iar în 1959,  John McCarthy şi Marvin Minsky au pus bazele unui laborator de cercetare în domeniu la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). În 1962, la un an după ce Henrich Ernst a construit un braţ mecanic operat prin computer, denumit MH-1, constructorii de automobile de la General Motors au introdus în fabrici braţul automat Unimate. În 1963, John McCarthy, specialist în computere, pune bazele Laboratorului de inteligenţă artificială în cadrul Universităţii Stanford. Trei ani mai târziu s-a anunţat construirea primului robot mobil cunoscut până atunci, denumit sugestiv Shakey (Tremurici). Dotat cu o cameră de televiziune, cu un vizor triangular şi senzori de atingere, Shakey era programat să-şi planifice singur acţiunile. În acelaşi an, universitatea competitoare cu Stanford, MIT, a conceput şi construit programul ELIZA, un fel de computer-psihiatru, care-şi chestiona pacienţii şi le manipula răspunsurile cu ajutorul unui set de reguli prestabilite. Creat de Joseph Weizenbaum, sistemul putea să poarte o conversaţie, deşi ELIZA nu înţelegea decât anumite cuvinte, nu şi contextele în care acestea erau puse. În 1969, un student la Inginerie mecanică a construit "braţul automatizat Stanford", capabil să asambleze părţi mici ale unui sistem folosindu-se de senzori. Designul conceput de Victor Scheinman a fost ulterior folosit ca model pentru următorii roboţi industriali.

DE VIITOR. Evoluţia roboţilor intrase pe linie ascendentă. Mecatronica (mecanică, electrotehnică şi informatică) şi bionica (legătura dintre biologie şi tehnică) au ajutat la dezvoltarea acestor maşinării şi la introducerea lor atât în industrie, cât şi în medicină, cinematografie, divertisment şi uz casnic. Acestea deveniseră atât de performante, încât se puteau deplasa pe linie dreaptă sau în urcare (Genghis, o maşinărie cu corp lunguieţ şi şase picioare, care a fost construită de MIT în 1989); aveau forma şi caracteristicile unui aspirator, dar erau controlaţi prin radio (sistem conceput de Marc Thorpe, designer la compania LucasToys, afiliată LucasFilm); investigau, cu ajutorul razelor x, pacienţii suspectaţi de tumori de mărimi reduse (sistemul de chirurgie robotizată CyberKnife, folosit şi astăzi); colectau informaţii din anumite medii (robotul Dante cu opt membre, dezvoltat de Universitatea Carnegie Mellon. Varianta îmbunătăţită, Dante II, a reuşit să ajungă în craterul vulcanului Spurr din Alaska în 1994); se puteau deplasa uşor în apă (pentru a studia modul de deplasare a peştilor); puteau digera materii organice (Gastrobot, construit la Universitatea din Florida de Sud. Robotul digera materia şi apoi producea CO2, folosit ca şi combustibil); ajungeau pe orbita Pământului (la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, după 1997) şi pe Marte (Sojourner a transmis informaţii de pe Planeta Roşie din iulie până în septembrie 1997).

AIBO
În urmă cu nouă ani, grupul Sony Corporation a anunţat construirea unui robot cu patru picioruşe şi un bot lătăreţ, întocmai unui căţeluş. Maşinăria a primit numele de Aibo şi era capabilă să exprime o serie de emoţii şi sentimente şi chiar să răspundă la stimuli externi. Ajutat de un set numit "Aibo Performer Kit", căţeluşul se putea mişca în voie, transformându-l în cea mai performantă jucărie a acelor timpuri. De altfel, câinele electronic Aibo a fost primul robot destinat magazinelor de jucării. Preţul de vânzare a unei astfel de maşinării era, în 1999, aproximativ 2.100 de dolari. Micuţul Aibo a prins imediat la marele public, cu precădere la cei mici.

JUCĂRII
Începând cu anul 1998, roboţii au fost modificaţi şi transformaţi în jucării, cum este cazul lui Furby (o păpuşică simpatică, animatronică, în sistemul căreia au fost inscripţionate 800 de fraze în limba engleză. Roboţelul construit de Tiger Electronics este dotat cu senzori, poate reacţiona la mediul extern şi este capabil să poarte un dialog elementar, 1998), al maşinăriilor Mindstorms (LEGO, 1998. Seria a fost îmbunătăţită în anii care au urmat), câinele electronic (Sony, 1999), ASIMO (Honda, 2000), dinozaurul Pleo (Ugobe, 2006), colecţia de roboţi Hasbro etc.
Citeşte mai multe despre:   dosarele sapiens

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte

Roverul Perseverance a produs oxigen pe Marte
Roverul Perseverance, aflat pe planeta Marte, a reușit să transforme dioxidul de carbon din atmosferă în oxigen, a anunţat NASA, scrie AFP. Demonstraţia a avut loc pe 20 aprilie iar NASA...

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari
Microsoft ar putea cumpăra compania de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications pentru 16 miliarde de dolari, au declarat surse anonomie,...

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte
NASA a amânat zborul elicopterului Ingenuity pe Marte, după ce un test al elicei s-a încheiat brusc, anunță Business Insider. Acesta a fost ultimul test major înainte de primul zbor al dronei, care inițial era...

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite
Nora Al-Matrooshi face istorie în Emiratele Arabe Unite. Este prima femeie astronaut din ţară. Ea şi Mohammed Al-Mulla au fost selectaţi din peste 4.000 de candidaţi. Alături de Mohammed Al-Mulla (32 de ani)...

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online
Facebook nu intenționează să anunțe utilizatorii care se numără printre cei o jumătate de miliard de persoane ale căror informații personale au fost postate pe un site web utilizat de hackeri, relatează...

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video
Neuralink, startup-ul antreprenorului miliardar Elon Musk (foto), a lansat un video în care o maimuță joacă un joc video simplu, după ce i-a fost implantat un cip în creier, relatează Reuters. Videoclipul...

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari
Companiile din întreaga lume vor cheluti 4,1 trilioane de dolari pe tehnologia informației anul acesta, în creștere cu 8,4% față de 2020, redobândind ritmul creșterii corporative dinainte de pandemia de...

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni
Biroul de arhitectură ABIBOO a realizat planurile primului oraş de pe planeta Marte, materialele prime folosite la contrucţie provenind de pe suprafaţa acestei planete. Oraşul va putea găzdui 250.000 de oameni...

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei
Platforma de socializare Facebook va notifica utilizatorii atunci când vor intra într-un grup care încalcă Standardele Comunităţii pentru a fi suficient informați. Schimbările vor fi lansate la...

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte
Oamenii de știință au căzut de acord că pe planeta Marte se aflau râuri, lacuri, mări și oceane în urmă cu miliarde de ani. Însă acum cercetările de îndreaptă spre găsirea explicației dispariției...

Facebook schimbă strategia. Zuckerberg pariază totul pe realitatea virtuală

Facebook schimbă strategia. Zuckerberg pariază totul pe realitatea virtuală
Facebook a ajuns la 10.000 de angajaţi care lucrează la realitatea virtuală şi augmentată. Numărul celor din divizia Reality Labs a crescut de 10 ori în ultimii patru ani. Mark Zuckerberg a declarat că îşi...

WhatsApp a dezvoltat funcția de apeluri audio și video pe desktop

WhatsApp a dezvoltat funcția de apeluri audio și video pe desktop
Aplicaţia mobilă WhatsApp, care aparține companiei americane Facebook, a inclus funcţia de apeluri audio şi video pentru desktop, scrie Reuters. Utilizatorii vor putea să...

Platforma video Zoom dă lovitura. Venituri estimate de 3,7 miliarde de dolari în 2021

Platforma video Zoom dă lovitura. Venituri estimate de 3,7 miliarde de dolari în 2021
Platforma digitală Zoom Video Communications se așteaptă la venituri cu peste 40% mai mari în 2021, față de anul anterior, de peste 3,7 miliarde de dolari în 2021, în contextul în are tot mai mulți oameni...

Facebook lansează aplicația Bars, similară cu TikTok

Facebook lansează aplicația Bars, similară cu TikTok
Facebook a lansat aplicaţia Bars pentru rapperii aspiranţi. La fel ca TikTok, aceasta le dă ocazia utilizatorilor să creeze clipuri de scurtă durată. „Hai să vă spun despre această nouă aplicaţie. Se...

Elon Musk recunoaşte că preţurile bitcoin şi ethereum sunt „ridicate”

Elon Musk recunoaşte că preţurile bitcoin şi ethereum sunt „ridicate”
Miliardarul Elon Musk a semnalat că preţurile bitcoin şi ethereum par „ridicate”, în contextul în care piaţa criptomonedelor a atins noi recorduri în ultimele zile, potrivit Bloomberg. El a făcut această...
Serviciul de email marketing furnizat de