Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intre sadism şi cercetarea ştiinţifică există uneori o limită prea fină pentru a fi depistată pe loc. Iar "subiecţii" experimentelor nu de puţine ori clachează in faţa originalităţii oamenilor de ştiinţă.
Intre sadism şi cercetarea ştiinţifică există uneori o limită prea fină pentru a fi depistată pe loc. Iar "subiecţii" experimentelor nu de puţine ori clachează in faţa originalităţii oamenilor de ştiinţă.
Ce face un elefant căruia i s-a administrat LSD cam de trei mii de ori doza pe care o ia un om pentru "a se binedispune"? Aleargă innebunit prin curtea grădinii zoologice, scoate sunete puternice din trompă, după care cade lat şi moare. Deşi pare o bucată de transă halucinogenă, povestea drogării elefantului este căt se poate de reală şi face parte dintr-un inventar al experimentelor trăznite, alcătuit de revista New Scientist, consultată de cotidianul britanic The Guardian. In 1962, directorul grădinii zoologice din Oklahoma City, Warren Thomas, l-a impuşcat pe elefantul Tusko cu o supradoză de LSD. Thomas a susţinut că a făcut acest lucru pentru a verifica dacă drogul produce manifestări violente la pachiderme şi dacă favorizează excreţii ale glandelor. Concluzia studiului rezultat este pe măsura experimentului: "Aparent, elefantul este foarte sensibil la efectele LSD".
TOP. Cazul elefantului Tusko, prăbuşit "eroic" pe altarul cercetărilor la limita dintre nebunie şi geniu, este doar unul dintre cele zece inventariate de către revista New Scientist. Cercetătorii de la Penn State University au dorit să studieze mecanismele de atracţie sexuală la curcani. Folosind păpuşi identice, pe care le-au dezmembrat in mod progresiv, oamenii de ştiinţă de la universitatea americană au constatat că masculii sunt excitaţi atunci cănd din păpuşi nu li se arată decăt capul infipt intr-un băţ. De remarcat că, in faţa corpului intact al păpuşilor, dar fără cap, curcanii nu au schiţat gesturi de interes.
Citește pe Antena3.ro
IN AER. Ca să verifice modul in care soldaţii reacţionează la stres, Armata americană a efectuat in anii 60 un experiment "la limita suportabilului" pe un eşantion de 10 soldaţi care au participat la ceea ce ei credeau că este o misiune standard de aviaţie. După ce au ajuns la o altitudine de 1.500 de metri, avionul a inceput să coboare vertiginos şi au fost anunţaţi că trenul de aterizare nu mai funcţionează şi că unul dintre motoare a cedat. Pilotul a anunţat că incearcă să prăbuşească avionul in ocean. In acest timp, un insoţitor de zbor a inceput să le distribuie formulare de asigurare, rugăndu-i să le completeze, pentru că armata trebuia să aibă acoperire in cazul decesului lor. Ulterior, la scurt timp după distribuirea formularelor, pilotul a anunţat că este vorba de o farsă, soldaţii fiind de fapt in deplină siguranţă.
SOMN. Alt experiment pre-zent pe lista celor mai ciudate cercetări ştiinţifice este cel care investighează efectele deprivării de somn in condiţiie extreme. Ian Oswald, de la Universitatea din Edinburgh, a lipit ochii unor voluntari in poziţia deschişi, le-a amplasat lumini puternice la 50 de centimetri distanţă şi le-a ataşat electrozi de picioare, prin care le-a administrat şocuri electrice. Din scenă nu putea lipsi muzica dată la un volum căt mai puternic direct in urechile lor. Subiecţii experimentului, toţi nedormiţi, au aţipit după 12 minute in aceste condiţii, Oswald concluzionănd că de fapt cheia pentru somn este natura monotonă şi regulată a stimulilor.
Unghiile
Pe lăngă experimentele legate de stres şi lipsa de nesomn, au mai existat şi alte cercetări care au dorit să demonstreze că pot dezvăţa pe cei care au o pasiune să-şi roadă unghiile, prin repetarea in timpul somnului a unor inregistrări in urechile cătorva puşti selectaţi pentru experiment. In inregistrări li se repeta că unghiile lor au un gust amar. Nu este clar dacă micuţii au renunţat la rosul unghiilor din cauza inregistrărilor sau pentru că doreau să scape de vocea care le băntuia visele incontinuu, insă cercetarea a fost considerată suficient de trăznită pentru a fi introdusă in topul celor mai ciudate experimente efectuate in ultimii 50 de ani.
Bicefal
Intre cele mai inspăimăntătoare cercetări inventariate de New Scientist se inscrie şi cea efectuată de chirurgul sovietic Vladimir Demikov, care in 1954 a anunţat intregii lumi obţinerea unui căine cu două capete, prin grefarea in laborator a capului, umerilor şi picioarelor din faţă a unui pui de căine pe corpul unui ciobănesc german. Cele două capete ale creaturii se mai şi impungeau ocazional, ciobănescul incercănd să scape de puiul ataşat, in vreme ce acesta riposta muşcănd. Creatura a trăit şase zile, iar doctorul Demikov a repetat experimentul in următorii 15 ani. Cea mai mare durată de viaţă a uneia dintre creaturile din laboratorul chirurgului sovietic a fost de o lună. Insă cercetările sale, chiar dacă şocante şi respinse de către comunitatea medicală internaţională de acum 50 de ani, au pus bazele pentru primul transplant de inimă, datorită tehnicilor complicate folosite de doctor in laboratorul sau.
