Scrierea

1962. Samuel Noah Kramer, remarcat prin studiile sale asupra civilizaţiilor antice, a scris că "istoria începe la Sumer", spre sfârşitul mileniului al patrulea înainte de Christos.

1961. Arheologul român Nicolae Vlassa, originar din Cluj, a descoperit la Tărtăria nişte tăbliţe vechi de mii de ani, inscripţionate. Semnele de pe aceste tăbliţe sunt aproape similare cu scrierea sumerienă, dar mai vechi decât ea cu aproximativ o mie de ani. Această descoperire – deşi pusă la naftalină chiar de românii acelor vremuri – s-a dovedit o piesă de rezistenţă în mozaicul descoperirilor făcute în Balcani. Faptul că în Serbia şi în Bulgaria au fost găsite semne ale unor posibile scrieri mai vechi decât cea sumeriană avea să zguduie lumea arheologilor care îşi dădeau tot mai mult seama de faptul că această regiune ar fi putut fi cândva leagănul unor civilizaţii preistorice mult mai avansate decât cele contemporane cu ele.

Aflaţi mai multe amănunte în materialul de astăzi din suplimentul ZOOM, intitulat "Scripturile dacilor". Aflaţi motivele pentru care cultura neolitică de la Cucuteni a fost izolată de restul lumii. Aflaţi şi că istoricii din zilele noastre sunt în continuare convinşi că dacii nu cunoşteau scrierea, deşi un imperiu atât de mare şi de puternic nu ar fi rezistat atât de mult timp fără un "motor" administrativ bine pus la punct. Fără stive de documente care să ţină evidenţa activităţilor cotidiene sau care să fi constituit tomuri de legi după care să poate funcţiona eficient o asemenea civilizaţie. Ar mai fi scris Herodot că "geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci; după indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt"? Ar mai fi scris Herodot aceste vorbe fără să ştie că dacii erau un popor evoluat pentru vremea lor? S-ar mai fi obosit părintele istoriei să studieze acest popor dacă oamenii care îl formau nu i-ar fi atras atenţia?

Scripturile dacilor nu se încheie însă aici. Ele continuă cu prezentarea aşa-numitelor Tăbliţe de la Sinaia, care în antichitate erau – pare-se – turnate în aur. Câteva copii ale acestora, dar turnate în plumb şi inscripţionate cu semne similare literelor greceşti, latine sau chirilice, se găsesc astăzi la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan şi la Mânăstirea Sinaia. Descifraţi secretele lor şi multe alte amănunte incitante în articolul de fond al ZOOM-ului de astăzi.