Se caută viaţă pe europa

NASA şi ESA colaborează pentru o viitoare misiune comună în "familia" uriaşului Jupiter. Europa-Jupiter System Mision (EJSM) este o misiune spaţială al cărei scop constă în studierea lunilor uriaşei planete.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Autoritatea omolog din Statele Unite (NASA) şi-au propus să investigheze patru din cele 63 de luni ale celei mai mari planete din sistemul nostru solar, Jupiter. Specialiştii europeni şi americani lucrează în prezent la un proiect comun care constă în lansarea a două navete – una a NASA, alta a ESA – care să observe sateliţii Europa şi respectiv Ganymede, şi să efectueze studii limitate asupra celorlalte două luni galileene, Io şi Callisto. Cercetătorii speră să găsească, cel puţin pe Europa, urme de viaţă, în contextul în care crusta groasă de gheaţă a acestei luni ascunde un imens ocean.

În 2009, NASA va anunţa dacă misiunea comună Europa-Jupiter System Mision va fi lansată în 2020. Deocamdată, specialiştii americani spun că naveta care va orbita Europa va fi dotată, între altele, cu o cameră foto, cu un spectrometru şi cu un sistem radar de ultimă generaţie, care va scana calota de gheaţă şi, pe baza datelor colectate, va determina, între altele, grosimea stratului îngheţat. Potrivit observaţiilor efectuate până acum cu ajutorul navetei Galileo (care a orbitat Jupiterul între 1995 şi 2003 şi a transmis cele mai clare imagini de pe Europa), stratul de gheaţă de pe această lună se sparge periodic pentru a lăsa apa de dedesubt să iasă la suprafaţă, uşurând astfel munca oamenilor de ştiinţă de a studia posibilitatea existenţei formelor de viaţă. Cercetătorii care susţin că viaţa pe Terra a apărut în urma unei erupţii vulcanice spun că şi Europa ar putea avea o activitate seismică similară datorită influenţei gravitaţionale a lui Jupiter. Oamenii de ştiinţă sunt hotărâţi să afle dacă Europa poate sau nu susţine viaţă. Ei visează chiar să trimită pe această lună o sondă şi chiar un submarin, care să investigheze oceanul de pe Europa, însă costurile pentru astfel de misiune depăşesc cu mult capacităţile financiare ale astronomilor.

În ceea ce priveşte luna Ganymede, care va fi orbitată de o navetă ESA dotată cu spectrometru, cameră foto, analizator de praf şi magnetometru, se va încerca să se desifreze procesul geofizic, de la interior către magnetosferă, ce a dus la apariţia acestui corp.

Cele mai clare imagini cu Jupiter şi lunile care orbitează în jurul planetei au fost captate de naveta spaţială Galileo, care a studiat sistemul jupiterian în perioada 1995-2003. Galileo a observat pentru prima dată oceanul de sub crusta de gheaţă de pe Europa.