Experţii britanici in schimbări climatice ne sfătuiesc anul acesta să avem un Crăciun ecologic: să facem cumpărăturile in pungi din bumbac, nu din plastic; să cumpărăm brazi artificiali; să achiziţionăm baterii reincărcabile pentru jucăriile Moşului (pentru că bateriile obişnuite nu sunt biodegradabile şi se reciclează greu);
Experţii britanici in schimbări climatice ne sfătuiesc anul acesta să avem un Crăciun ecologic: să facem cumpărăturile in pungi din bumbac, nu din plastic; să cumpărăm brazi artificiali; să achiziţionăm baterii reincărcabile pentru jucăriile Moşului (pentru că bateriile obişnuite nu sunt biodegradabile şi se reciclează greu); să renunţăm la lumănările cu parafină şi să le inlocuim cu cele din ceară, soia şi material vegetal; să trimitem, in limita disponibilităţii, felicitări pe internet. Specialiştii in domeniul mediului ne indeamnă totodată să ne decorăm casa şi bradul cu ornamente reciclabile care există deja pe piaţa vest-europeană. Un Crăciun verde constă şi in economisirea curentului electric folosit la instalaţia din brad - potrivit unor studii, luminiţele lăsate aprinse zece ore pe zi, timp de 12 zile, produc suficient dioxid de carbon căt poate umple 12 baloane. Experţii mai spun că, in loc să aruncaţi hainele vechi pentru a le inlocui cu cele noi primite de la Moş Crăciun, să le donaţi celor nevoiaşi. Căt priveşte cadourile, suntem sfătuiţi să cumpărăm produse fabricate in ţara fiecăruia, pentru a nu mai incuraja importurile din toate colţurile lumii (transportul aerian produce dioxid de carbon, un gaz cu efect de seră atăt de dăunător Pămăntului). Experţii in incălzirea globală spun că nu toate ambalajele pentru cadouri nu sunt sănătoase pentru mediul inconjurător. Dacă am recicla măcar jumătate dintre cele 8.000 de tone de ambalaje, am salva 25.000 de copaci, ne avertizează ecologiştii.
Apa purpurie aduce cancerul
Considerat pănă nu demult una dintre cele mai curate ape curgătoare din Grecia, Răul Asopos a inceput să otrăvească oamenii care trăiesc in jurul lui. Studii recente au arătat că firul de apă care udă micuţul oraş Oinofyta conţine o substanţă cancerigenă, crom 6, considerată extrem de nocivă pentru organism. Deşi in ultimii zece ani tot mai mulţi oameni au murit de cancer, localnicii nu au asociat tragica dispariţie a semenilor cu nuanţa purpurie pe care a căpătat-o apa răului, scrie un jurnalist din Oinofyta, amintind de deversările necontrolate de deşeuri ale fabricilor din regiune.
Grădiniţa cu flori de pe bloc
Conştienţi că schimbările climatice le afectează direct viaţa, căţiva locuitori din New York s-au apucat să planteze acoperişurile blocurilor in care locuiesc. James Wells, din cartierul newyorkez South Bronx, pare optimist cănd le impărtăşeşte jurnaliştilor de la USA Today viziunea sa. Acoperişurile verzi, pe care s-a turnat pămănt şi s-au sădit flori şi alte plante, vor ajuta la salvarea parcurilor din cartier care nu mai pot face faţă poluării. James, in vărstă de 29 de ani, ii indeamnă şi pe ceilalţi newyorkezi să-i urmeze exemplul.
China, ameninţată de deşeuri
Exportul de peşte al Chinei către Japonia şi Occident este tot mai ameninţat de mizeriile din apele poluate. In provincia Fujian, care odinioară aproviziona cu peşte de calitate restaurantele de lux ale Japoniei, apele răurilor de munte au devenit tot mai colorate. Poluarea le-a venit de hac producătorilor din Fuqing. Ye Chao, care se ocupă de ani buni de creşterea ţiparilor şi a crevetelor, spune că principala problemă cu care se confruntă producătorii constă in existenţa unui număr prea mare de ferme de acvacultură din regiune. "Toate işi deversează deşeurile in apele răurilor din regiune", se plănge Ye. Deşeurile sunt cu atăt mai toxice cu căt crescătorii de peşti aruncă in bazine substanţe ilegale şi pesticide, care prezintă nocivitate pentru organismul uman odată ajunse in apele răurilor, scrie cotidianul New York Times.