Siberia revine la viaţă

de Anca Aldea | 17 Mai 2008 • 00:00

Schimbările cliamatice afectează, inevitabil, şi Siberia, unul dintre cele mai friguroase şi mai pustii locuri din lume. Cît de grave sînt efectele încălzirii globale asupra acestei vaste regiuni am aflat de la oamenii de ştiinţă reuniţi, la finele săptămînii trecute, la Chicago.

Deşi rece şi pe suprafeţe foarte mari nelocuit, aşa-numitul "pămînt adormit" este afectat din plin de fluctuaţiile climatice, iar experţii trag semnale de alarmă răsunătoare privind pericolul în care se află comunităţile din zonă. Conferinţa "Topirea Siberiei: schimbările climatice şi sociale din regiune" i-a reunit, la Universitatea din Chicago, pe unii dintre cei mai mari
specialişti din domeniile economiei, ecologiei, istoriei, antropologiei ş.a.

CARACTERISTICI. Avînd o suprafaţă de aproximativ 54 de ori mai mare decît cea a României, Siberia se împarte, din punct de vedere geografic, în trei regiuni: Siberia apelor, a terenurilor mlăştinoase şi a turbăriilor, unde creşte taigaua (zona este numită de către localnici "Urman" sau "tărîmul de groază"); Siberia pleşuvă, acoperită cu stînci, masivi muntoşi şi tundră, unde arborii au dispărut, lăsînd locul muşchilor şi al lichenilor care învelesc pămîntul; şi Siberia întunecoasă, care se întinde pe cea mai mare suprafaţă şi care adăposteşte una dintre cele mai bogate păduri de pe Planetă, cu pini, molizi şi zadă.
Majoritatea populaţiei siberiene se concentrează în zona de sud, de-a lungul Transiberianului, unde clima este continental subarctică, cu o temperatură medie anuală de 0°C. În ianuarie, temperatura medie este de aproximativ –15°C, iar în iulie ea atinge +20°C. Precipitaţiile la nivelul întregii Siberii sînt relativ scăzute, cele mai "bogate" (peste 500 mm) înregistrîndu-se în Kamceatka, zonă "bătută" de vînturile umede, venite de pe Marea Okroţk, şi în regiunea Primorie, unde se află influenţe musonice puternice. În ciuda notorietăţii pe care şi-a atras-o Siberia ca fiind una dintre cele mai friguroase zone din lume, zăpada nu cade aici cu regularitate, ea găsindu-se în special în partea de est.

EFECTE. Cercetătorii au descoperit că întreaga regiune este tot mai ameninţată de schimbările climatice. La finele anului trecut au apărut o serie de dovezi potrivit cărora baza arctică îngheţată a început să se crape şi să elibereze metan, un gaz cu efect de seră mult mai agresiv decît dioxidul de carbon. Potrivit oamenilor de ştiinţă ruşi, primele semne ale topirii gheţarilor au apărut deja în zona celor mai mari platforme marine din lume, de lîngă coasta siberiană. S-a descoperit totodată că procesul dezgheţării continuă să afecteze stratul permanent îngheţat (permafrostul, vechi de aproximativ 40.000 de ani) al mării adînci de 200 de metri, unde se află cantităţi uriaşe de hidraţi de gaz, depozitate în straturi îngheţate de sedimente. Conţinutul de carbon al amestecului de gheaţă şi gaz metan este estimat la aproximativ 540 miliarde de tone în această regiune. Depozitul submarin de hidraţi a fost considerat stabil pînă în urmă cu aproximativ doi ani, iar de-atunci permafrostul a devenit poros, determinînd platforma submarină să emane gaz metan, susţin cercetătorii ruşi. Dispariţia permafrostului ar putea determina o creştere alarmantă, de aproximativ 12 ori, a nivelului de gaz metan din atmosferă. Din experimentele făcute pînă acum reiese faptul că nu numai stratul permanent de gheaţă este afectat, ci şi aerul de deasupra lui şi apa care-l înconjoară. O serie de măsurători efectuate de experţi ruşi au arătat că apa mării este extrem de suprasaturată cu metan dizolvat, iar aerul de deasupra acestei regiuni conţine cote de gaze cu efect de seră de aproximativ cinci ori mai mari decît cele considerate normale.

În acest caz am avea de-a face cu o catastrofă ecologică, mai ales că metanul eliberat în atmosferă este de aproximativ 20 de ori mai agresiv decît dioxidul de carbon.

PUNCTE FORTE. Unii cercetători întrevăd însă şi cîteva beneficii pe termen scurt rezultate din topirea permafrostului. În primul rînd – susţin ei – cei aproximativ 42 de milioane de locuitori ai Siberiei ar putea cunoaşte şi ei o climă mai moderată şi ar putea avea parte de mai mult de o lună de vară, aşa cum se întîmplă în prezent. În al doilea rînd, topirea treptată a stratului permanent îngheţat va scoate la lumina Soarelui rămăşiţe ale unor animale dispărute în urmă cu zeci de mii de ani.

Record la consumul de carne de rechin

Consumul de aripioare de rechin a atins cote impresionante în decursul anului trecut în Singapore. Potrivit presei asiatice, în 2007 s-au vîndut, spre consum, 470 de tone de aripioare, comparativ cu 182 de tone în 2006. Singapore ocupă astfel unul dintre primele cinci locuri din lume la consumul de carne de rechin, alături de Hong Kong, China, Taiwan şi Indonezia. Cererea prea mare a acestui produs a determinat creşterea uimitoare a preţurilor la carnea de rechin, dar cumpărătorii, în special marile restaurante, nu au văzut în această schimbare un impediment.

Casele "verzi", nedorite de americani

Un studiu realizat de un institut universitar din Boston, SUA, arată că, deşi la nivel mondial au crescut presiunile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai în conformitate cu norme de protecţie a mediului înconjurător, în Statele Unite constructorii de locuinţe nu au o înclinaţie deosebită spre ridicarea unor locuinţe "prietenoase cu mediul". Explicaţia – susţin profesorii din Boston – este că nu există o publicitate deosebită, la nivel naţional, pentru promovarea unor astfel de clădiri/locuinţe. "Majoritatea constructorilor nici nu ştiu măcar că există o piaţă destul de dezvoltată pe acest segment şi nu au idee nici că ei ar trebui să promoveze construirea unor locuinţe «verzi«", se arată în raport.

Săracii lumii, mai conştienţi decît bogaţii

Cetăţenii ţărilor sărace din lume sînt mai conştienţi de pericolele care ne aşteaptă în contextul schimbărilor climatice. Cei mai puţin pasionaţi de acest subiect sînt americanii, se arată în raportul Greendex 2008, realizat pe internet de National Geographic Society şi compania GlobeScan. Potrivit studiului citat de ziarul britanic The Telegraph, consumatorii brazilieni şi indieni sînt cei mai "verzi" din lume. Lor le urmează chinezii, mexicanii, ungurii, ruşii, britanicii, germanii, australienii, spaniolii, japonezii, francezii, canadienii şi, pe ultimul loc, americanii. Au fost chestionaţi consumatori din 14 state ale lumii. Studiul a urmărit îndeobşte comportamentul ecologic al indivizilor în patru domenii: locuinţe, transport, alimentaţie şi produse de consum.

Viteză redusă pentru emisii mai mici

Şoferii de camioane de mare tonaj din Statele Unite sînt sfătuiţi să ruleze pe autostrăzi cu viteze reduse. Şi asta nu pentru a evita radarele poliţiei, ci pentru a salva Pămîntul de emisiile gazelor cu efect de seră. Sindicatele şoferilor profesionişti din SUA au lansat, la sfîrşitul săptămînii trecute, un proiect-pilot intitulat "Camioanele vă asigură mîine un aer mai curat". Prin acest program se cere guvernatorilor americani să ia imediat măsuri pentru limitarea vitezei pentru toate categoriile de autovehicule. Sindicatele promit că, prin aceste măsuri, camioanele vor salva 31,5 de milioane de tone de dioxid de carbon.


Pentru prima dată în 11.000 de ani, vestul Siberiei (o imensă turbărie) a început să se topească	Schimbările climatice petrecute acum în Siberia vor afecta, pe termen lung, întreaga Planetă